ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 618/2014

Decizia

nr.

618

/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Secretariatul General al Camerei Deputaților, revizuirea sentinței civile nr. 2334 din 2 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2/2009.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a arătat, în esență, că ulterior pronunțării hotărârii a descoperit un înscris ascuns de partea adversă la momentul soluționării pricinii, respectiv mapa transmisă de Secretariatul General al Camerei Deputaților la data de 10 noiembrie 2006 privind procedura de numire în funcție publică parlamentară, iar fișa postului nu se regăsea printre documentele din mapă.

A susținut, prin urmare, că sunt îndeplinite dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., pentru admiterea cererii de revizuire.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire, pe considerentul că sentința pronunțată nu a evocat fondul cauzei.

Prin sentința nr. 4099 din 19 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2334 din 2 iunie 2009.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că nu sunt întrunite condițiile impuse de art. 322 C. proc. civ., întrucât hotărârea instanței de fond, a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în temeiul art. 299 C. proc. civ., revizuentul A.

Recurentul a susținut că, neîndoielnic, condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. sunt întrunite în cauză, pentru că Fișa Postului este un înscris nou, exista anterior pronunțării sentinței civile nr. 2334 din 2 iunie 2009, fiind descoperit în ședința din data de 1 martie 2012 în Dosarul nr. x/302/2010, înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București și pe care partea potrivnică le atașase precizărilor depuse la dosar.

În ceea ce privește Încheierea din data de 11 decembrie 2012 în Dosarul nr. x/2/2011, prin cererea de recurs, recurentul a susținut, în esență, că în mod greșit, instanța de fond a respins cererea de lămurire a dispozitivului ce privea denumirea corectă a intimatului.

Înalta Curte, investită cu soluționarea cererii de recurs de față, urmează a o respinge pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, care poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: pct. 5 „dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

Așa cum corect a reținut și instanța de fond, hotărârea și a cărei revizuire se solicită nu rezolvă fondul, ci soluționează cauza în temeiul unei excepții procesuale, așa încât cererea revizuentului a fost în mod corect respinsă ca inadmisibilă.

Cât privește înscrisul nou, emis anterior pronunțării sentinței civile nr. 2334 din 2 iunie 2009 și descoperit în ședința din data de 1 martie 2012 în Dosarul nr. x/302/2010, se constată că, din modul în care este reglementată această cale extraordinară de atac, de retractare, rezultă în mod clar că revizuirea tinde la reevaluarea unor chestiuni de fapt, or, în speță, sentința atacată cu revizuire a fost soluționată în temeiul unei excepții, astfel că actul invocat ca înscris nou nu este apt să conducă la o altă soluție decât cea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă.

De asemenea, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva Încheierii de ședință din 11 decembrie 2012 este nefondat.

Cererea întemeiată pe dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ. nu putea fi admisă, în situația în care eventualele erori privitoare numele sau calitatea părților se pot îndrepta prin procedura prevăzută de dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

Văzând că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței pronunțate în revizuire și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4099 din 19 iunie 2012 și a Încheierii din 11 decembrie 2012 ale Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2014.