ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4721/2014

Decizia nr. 4721/2014

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, reclamanții Partidul Poporului - Legea Cojocaru - Organizația Județeană Mehedinți și A. au solicitat în contradictoriu cu Guvernul României suspendarea și anularea dispozițiilor Legii electorale nr. 35/2008.

La data de 18 ianuarie 2013 reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/2008, Legii nr. 67/2004, Legii nr. 21572001 și Legii nr. 393/2004.

În cauză a fost formulată cerere de intervenție în sprijinul reclamanților de către Partidul România Mare - Filiala Județeană Mehedinți.

A. Prin sentința nr. 131 din 15 martie 2013 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamanții Partidul Poporului - Legea Cojocaru - Organizația Județeană Mehedinți și A. cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 35/2008, Legii nr. 67/2004, Legii nr. 215/2001 și Legii nr. 393/2004.

Instanța a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții Partidul Poporului - Legea Cojocaru - Organizația Județeană Mehedinți și A. în contradictoriu cu Guvernul României și a fost respinsă cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Partidul România Mare - Filiala Județeană Mehedinți.

B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul acțiunii de față nu se încadrează în prevederile Legii nr. 554/2004, întrucât legea este un act normativ, care este adoptată de Parlament.

Pentru aceste considerente, instanța a constatat că nici nu poate fi suspendată o lege pe calea prevăzută de dispozițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Având în vedere soluția dată, instanța a constatat că este inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză.

Prin cererea de recurs formulată, recurentul a criticat ca nelegală și netemeinică soluția instanței de fond, arătând că în mod greșit a unit excepția de neconstituționalitate invocată cu fondul cauzei și s-a pronunțat printr-o singură hotărâre, deși hotărârea este contrară deciziilor date de Curtea Constituțională.

S-a arătat că întreaga motivare a sentinței nu face altceva decât să legifereze un parlament neconstituțional.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurent și constatând că instanța de primă jurisdicție a pronunțat o hotărâre legală și temeinică o va menține în totalitate.

Obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ este reglementat prin art. 8 din Legea nr. 554/2004. Potrivit acestui text de lege, persoana vătămată în vreun drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii.

Noțiunea de contencios administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul acțiunii judiciare, cu care reclamanții au sesizat instanța de judecată, îl reprezintă anularea și suspendarea dispozițiilor Legii electorale nr. 35/2008, ceea ce excede competențelor unei instanțe de judecată.

Pentru

considerentele expuse,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Partidul Poporului - Legea Cojocaru - Organizația Județeană Mehedinți împotriva sentinței nr. 131 din 15 martie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2014.