ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 245/2016

Decizia nr. 245/2016 Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. xxx/2/2015 , apelantul-contestator A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 1138 din data de 03 aprilie 2015, pronunțată de această instanță, în Dosarul nr. xxx/3/2013 (nr. xxx/2014). Prin Decizia nr. 3231 din 23 septembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin aceeași hotărâre s-a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată și s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată în baza art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ. A fost obligat revizuentul la plata sumei de 1.612 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs revizuentul A., solicitând anularea acestuia cu consecința admiterii cererii sale de revizuire. Examinând recursul declarat de revizuentul A., Curtea va constata că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente: Cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1138 din 3 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost întemeiată atât pe dispozițiile art. 509 pct. 1 și 5 C. proc.

civ., cât și pe cele ale art. 509 pct. 8 C. proc. civ., astfel cum rezultă din precizarea depusă la termenul din 23 septembrie 2015 (fila 325 și urm.). Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă acelorași căi de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. De asemenea, în temeiul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate în recurs”. În temeiul art. 483 alin. (3) C. proc. civ., teza a II-a, de asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind N.C.P.C., publicată în M. Of. din 12 februarie 2013 prevede că „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate (…) în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale (…)”. Cum litigiul soluționat prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat a avut ca obiect un conflict de muncă, fiind început după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, respectiv la data de 21 martie 2014, rezultă că hotărârea pronunțată asupra cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 pct. 1 și 5 C. proc.

civ. nu este supusă recursului, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ. coroborat cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013. În ceea ce privește revizuirea solicitată pentru hotărâri potrivnice, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Curtea va constata că decizia Curții de Apel București putea fi atacată cu recurs, conform art. 513 alin. (6) C. proc. civ. Însă, cum prin decizia recurată Curtea de Apel București, secția a VII-a, nu a soluționat cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ., ci a declinat competența judecării acesteia în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, această decizie nu este supusă recursului având în vedere dispozițiile art. 132 alin. (3) C. proc.

civ. De altfel, prin recursul declarat de revizuent nu s-a criticat decizia dată asupra revizuirii în ceea ce privește soluția declinării competenței în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ceea ce privește petitul întemeiat pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. Pentru toate aceste considerente Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și ale art. 493 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul revizuentului A. împotriva Deciziei nr. 3231 din 23 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 3231 din data de 23 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2016.