ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1747/2011

Asupra

recursurilor de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 72 din 31 martie 2010, pronunțată în

dosarul nr. 4848/101/2009, judecătorul din cadrul Tribunalului Mehedinți - secția

comercială și de contencios administrativ a admis excepția lipsei calității

procesuale active a pârâtei SC A.C.M. SA și a respins acțiunea față de aceasta;

a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC E.C. SRL în contradictoriu

cu pârâții SC A.R.A. SA sucursala Mehedinți și G.C.L. și a obligat în solidar

pârâții la plata sumei de 38.809,014 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu

constând în avarierea autobuzului; a obligat pârâtul G.C.A. să-i plătească

reclamantei suma de 34.125 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu constând

în lipsa de folosință a bunului și a cheltuielilor tăcute în acest sens; a

respins acțiunea față de același pârât pentru plata sumei de 6.900 Euro.

În

considerentele sentinței, judecătorul fondului a reținut că reclamanta a

solicitat, prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Drobeta

Turnu Severin, instanță care și-a declinat competența în favoarea tribunalului,

obligarea pârâților la suportarea prejudiciului suferit ca urmare a

accidentului rutier produs în data de 05 octombrie 2008 din vina pârâtului G.C.L.

din care a rezultat avarierea autocarului, proprietatea reclamantei.

Judecătorul

a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC A.C.M. SA, în

ședința publică din 18 noiembrie 2009, motivat de faptul că la data producerii

accidentului, autoturismul ce a provocat accidentul se afla în folosința altei

persoane, iar G.C.L. nu era angajatul acestei societăți, nefiind întrunite

prevederile art. 1000 alin. (3) C. proc. civ.

Pe fondul cauzei a reținut că în condițiile în care există o

poliță de asigurare RCA, asigurătorul trebuie să despăgubească păgubitul pentru

prejudiciul suferit, conform art. 42, 43 și 44 din Legea nr. 136/1995 coroborat

cu art. 50 din Ordinul nr. 8/2008 al CSA. S-a reținut că valoarea

despăgubirilor, calculate conform raportului de expertiză efectuat în cauză,

este de 38.809,014 lei, sumă stabilită la cursul de schimb la momentul

întocmirii raportului de expertiză. Nu a fost reținută susținerea reclamantei

în sensul că despăgubirea trebuia stabilită la valoarea de nou a autocarului,

expertiza stabilind valoarea acestuia la momentul producerii accidentului.

Judecătorul

a apreciat că s-a dovedit de către reclamantă suportarea unui prejudiciu în

urma avarierii autocarului, rezultate din necesitatea respectării contractului

încheiat cu o altă societate, prejudiciul fiind cert, stabilit prin expertiză.

In raport de prevederile art. 998 - 999 C. civ. a fost obligat pârâtul G.C.L. la

suportarea contravalorii acestui prejudiciu. A fost apreciată ca neîntemeiată

solicitarea reclamantei de obligare a aceluiași pârât la contravaloarea lipsei

de folosință pentru perioada ulterioară expirării contractului menționat,

reclamanta nedovedind că pentru această perioadă a avut alte relații

comerciale, iar lipsa autocarului ar fi condus la scăderea profitului lunar.

Sentința de fond a fost apelată de reclamantă și de pârâții

obligați la plată.

Prin decizia nr. 230 din 16 noiembrie 2010, completul

de judecată din cadrul Curții de Apel Craiova - secția comercială a respins

apelurile declarate de SC A.R.A. V.I.G. SA - sucursala Mehedinți și SC A.R.A. V.I.G.

SA București în contradictoriu cu pârâta intimată SC A.C.M. SA; a respins

apelul declarat de reclamanta SC E.C. SRL; a admis apelul declarat de pârâtul G.C.L.,

a schimbat sentința de fond în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantei,

a obligat pârâta SC A.R.A. V.I.G. SA sucursala Mehedinți la 38.809,14 lei

reprezentând contravaloare avariere autocar și a înlăturat obligarea pârâtului

G.C.L. la suportarea prejudiciului cauzat de accidentul rutier.

În considerentele deciziei, completul de apel a reținut

următoarele: a apreciat temeinicia apelului declarat de pârâtul G.C.L., prin

raportare la prevederile art. 50 din ordinul nr. 8/2008 și art. 26 alin. (2)

din Normele de aplicare ale acestui ordin, reținând că asigurătorul răspunde în

limita maximă de 150.000 Euro pentru toate prejudiciile cauzate prin accidentul

rutier, inclusiv lipsa de folosință; s-a mai reținut că întrucât despăgubirile

nu depășesc limita maximă prevăzută de actele normative, nu există temei legal

pentru obligarea la plată a persoanei vinovate de producerea accidentului; a

fost înlăturată critica acestui apelant referitoare la necompetența teritorială

a Tribunalului Mehedinți în soluționarea cauzei, reținându-se că excepția nu a

fost invocată în cursul soluționării cauzei în fond, neputând fi primită nici

în calea de atac.

Apelul reclamantei SC E.C. SRL a fost apreciat ca

neîntemeiat, judecătorii apelului reținând corecta aplicare a legii în

stabilirea valorii despăgubirii, nefiind fondată susținerea acestei părți

referitoare la stabilirea acestor despăgubiri la valoarea de nou a autocarului;

au fost înlăturate și criticile reclamantei referitoare la greșita neacordare

în totalitate a despăgubirilor solicitate în primă instanță, motivat de lipsa

de temei legal pentru obligarea autorului accidentului în condițiile în care

despăgubirile acordate nu depășesc limita maximă stabilită de lege; a fost

înlăturată și critica vizând greșita admitere a excepției lipsei calității

procesuale pasive a pârâtei SC A.C.M. SA, prin raportare la prevederile art. 54

din legea nr. 136/1995, judecătorul fondului stabilind în mod legal că această

parte nu are calitate procesuală.

A fost respins apelul declarat de pârâta SC A.R.A. V.I.G.

SA sucursala Mehedinți, reținându-se calitatea procesuală pasivă a acesteia, în

raport de prevederile art. 41 alin. (2) C. proc. civ., participarea acesteia în

proces fiind impusă și de faptul că a întocmit dosarul de daună; s-a mai

reținut că sucursala a fost reprezentată de avocat în cursul judecării cauzei

în fond, avocat care a reprezentat atât sucursala cât și societatea mamă pe tot

parcursul judecării cauzei:

A fost respins și apelul declarat de SC A.R.A. V.I.G. SA

București, fiind reținute aceleași considerente în ceea ce privește critica

lipsei calității procesuale pasive; s-au înlăturat criticile referitoare la

contravaloarea despăgubirilor, reținându-se că nu au fost formulate obiecțiuni

la raportul de expertiză efectuat la fond, judecătorul stabilind în mod corect

suma datorată cu titlu de despăgubiri; a fost înlăturată și critica referitoare

la aplicabilitatea prevederilor art. 275 C. proc. civ., reținându-se că pârâta

a recunoscut doar dreptul reclamantei la despăgubiri, cuantumul acestora fiind

cel care a determinat declanșarea procesului.

Decizia de apel a fost recurată de pârâtele SC A.R.A. V.I.G.

SA București și SC A.R.A. V.I.G. SA - sucursala Mehedinți.

Pârâta SC A.R.A. V.I.G. SA București a invocat

prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând decizia de apel din perspectiva

greșitei aplicări și interpretări a legii; a susținut sub acest aspect că

potrivit prevederilor art. 50 alin. (11) din Ordinul nr. 8/2008 al C.S.A.,

despăgubirile cuvenite se calculează în echivalent în lei la cursul B.N.R. de

la data producerii accidentului, judecătorii apelului acordând în mod nelegal

echivalentul acestor despăgubiri la cursul de schimb de la data efectuării

expertizei; pârâta a mai criticat decizia de apel și sub aspectul greșitei

aplicări a prevederilor art. 275 C. proc. civ., susținând că nu trebuia să fie

obligată la plata cheltuielilor de judecată în condițiile în care a recunoscut

pretențiile reclamantei la prima zi de înfățișare.

Pârâta SC A.R.A. V.I.G. SA - sucursala Mehedinți a

invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând greșita respingere

a excepției lipsei calității sale procesuale pasive în condițiile în care nu a

fost parte în proces, sentința de fond fiind pronunțată și în contradictoriu cu

ea, fiind obligată la plată.

Prin întâmpinare, reclamanta SC E.C. SRL a solicitat

respingerea recursurilor ca nefondate, apreciind legalitatea deciziei de apel.

Nu au fost administrate înscrisuri noi în această fază procesuală.

Analizându-se

legalitatea deciziei de apel din perspectiva criticilor formulate și a apărărilor

invocate se rețin următoarele:

Recursul

pârâtei SC A.R.A. V.I.G. SA București este apreciat ca fiind fondat, pentru

următoarele considerente: decizia judecătorilor de apel de acordare a

despăgubirilor prin raportare la cursul de schimb al valutei - euro din data

efectuării expertizei este nelegală raportat la prevederile art. 50 alin. (11)

din Ordinul CSA nr. 8/2008 (în vigoare la data producerii accidentului), care

stabilesc că în cazul în care prețurile pentru piesele de schimb din cataloage

sunt exprimate în valută, se va calcula echivalentul în lei la cursul de schimb

al pieței valutare comunicat de B.N.R. la data producerii accidentului.

Judecătorii apelului nu au respectat această prevedere legală,

nefundamentându-și soluția pe nici un text de lege care să conducă la

inaplicabilitatea prevederii art. 50 alin. (11) din Ordinul C.S.A. nr. 8/2008.

în consecință, este apreciată ca fiind întemeiată această critică a pârâtei,

decizia de apel urmând a fi modificată în parte în sensul acordării despăgubirii

în echivalent în lei la cursul de schimb de la data producerii accidentului.

Este înlăturată critica pârâtei referitoare la greșita

sa obligare la plata

cheltuielilor

de

judecată, judecătorii apelului statuând legal cu privire la inaplicabilitatea

în speță a prevederilor art. 275 C. proc. civ., neputând fi reținută o

recunoaștere din partea acestei părți; pentru a fi aplicabilă prevederea art. 275

C. proc. civ. nu este suficientă doar recunoașterea generică a dreptului

reclamantei; recunoașterea certă de textul de lege are în vedere o confirmare

totală a dreptului pretins de reclamantă, nu doar sub aspectul existenței

dreptului, ci și sub aspectul nivelului acestuia. Or, pârâta, așa cum a reținut

și completul de apel a recunoscut doar generic dreptul reclamantei la

despăgubiri, contestând cuantumul acestuia, fapt ce a determinat formularea

acțiunii injustiție. În acest condiții nu poate fi aplicat art. 275 C. proc.

civ., nefiind în prezența unei recunoașteri depline a dreptului pretins de

reclamantă.

Recursul pârâtei SC A.R.A. V.I.G. SA - sucursala

Mehedinți este apreciat ca nefondat, nefiind întemeiată critica acestei părți

referitoare la o greșită aplicare a legii sub aspectul soluționării excepției

lipsei calității sale procesuale pasive. Așa cum a reținut și completul de

apel, sucursala a fost citată pe parcursul soluționării cauzei în fond,

participarea sa la proces fiind impusă atât de prevederile art. 41 alin. (2) C.

proc. civ., cât și de faptul că aceasta a încheiat polița de asigurare și a

întocmit dosarul de daună. Se reține faptul că pârâta a fost reprezentată în

cursul judecării cauzei, împuternicirea avocațială depusă la dosar fiind

acordată atât pentru societatea mamă, cât și pentru sucursală. De asemenea,

apărările în cauză au fost făcute sub semnătura și ștampila reprezentantului

legal al sucursalei. În acest condiții nu se poate reține că sucursala nu ar fi

avut calitate procesuală în cauză, ori că nu a fost parte în proces, în mod

legal hotărârea vizând și sucursala, nu doar societatea mamă. în consecință,

recursul acestei pârâte va fi respins ca nefondat.

Văzând

prevederile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta SC A.R.A. V.I.G. SA București împotriva deciziei nr. 230 din

16 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova - secția comercială.

Modifică în parte decizie recurată în sensul că admite

apelul pârâtei SC A.R.A. V.I.G. SA București.

Schimbă în parte sentința nr. 72 din 31 martie 2010 a

Tribunalului Mehedinți - secția comercială și de contencios administrativ în

sensul că obligă pârâtele SC A.R.A. V.I.G. SA București și SC A.R.A. V.I.G. SA

- sucursala Mehedinți la plata sumei de 35.900 lei, reprezentând contravaloare

prejudiciu constând în avarierea autocarului și la plata sumei de 4047 lei

cheltuieli de judecată către reclamanta SC E.C. SRL Dr. Tr. Severin.

Menține

restul dispozițiilor deciziei recurate.

Respinge

recursul declarat de pârâta SC A.R.A. V.I.G. SA sucursala Mehedinți împotriva

aceleiași decizii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 5 mai 2011.