ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1428/2015

Decizia nr. 1428/2015

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1148 din 20 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a respins excepțiile de nelegalitate privind Ordinul nr. 218 din 06 octombrie 2010 al Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decretul nr. 906 din 16 septembrie 2010 al Președintelui României și Hotărârea nr. 165 din 25 februarie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, invocate de către reclamantul A., în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Președintele României, ca inadmisibile;

- a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Comisia de Disciplină pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

- a dispus desființarea parțială a rezoluției din 11 februarie 2011, emisă de Comisia de disciplină pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în privința considerentelor referitoare la existența indiciilor privind săvârșirea faptei de către reclamant.

Prin decizia nr. 298 din 23 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1148 din 20 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Împotriva celor două hotărâri a formulat cerere de revizuire reclamantul A., invocând prevederile art. 322 alin. (1) pct. 5 teza a II-a C. proc. civ.

În motivarea căii de atac formulate, revizuentul redă istoricul cauzei și invocă dispozițiile legale pe care le consideră incidente.

Prin cererea precizatoare depusă ulterior la dosar, revizuentul a arătat că cererea de revizuire este formulată doar împotriva sentinței civile nr. 1148 din 20 februarie 2012 a Curții de Apel București și nu și împotriva deciziei nr. 298 din 23 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel cum s-a indicat inițial.

Înainte de a analiza motivele invocate în calea de atac formulată, examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată în cauză, Înalta Curte reține că se impune trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ., „când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă, ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”, iar potrivit dispozițiilor art. 159 pct. 2 C. proc. civ., „necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac ordinare și extraordinare sunt stabilite numai prin lege.

Din aceste norme constituționale rezultă că legiuitorul are dreptul și libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate pot exercita căile ordinare și extraordinare de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte.

În raport de motivarea cererii de revizuire, competența de soluționare a căii extraordinare de atac exercitate împotriva sentinței civile nr. 1148 din 20 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, scția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, aparține Curții de Apel București, în temeiul art. 323 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

În aceste condiții, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr. 1148 din 20 februarie 2012 va fi soluționată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care are competența de a analiza îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a unei astfel de cereri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cauza având ca obiect cererea de revizuire, astfel cum a fost precizată, formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 1148 din 20 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 martie 2015.