ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1199/2016

Decizia nr. 1199/2016 Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin Încheierea nr. x/CP din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/57/2016, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. x/CP din 24 martie 2016 a Curții de Apel Alba - Iulia. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Alba - Iulia a reținut următoarele: La data de 12 aprilie 2016, petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. A. a formulat contestație în anulare împotriva Încheierii nr. x/CP din 24 martie 2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Alba-Iulia, în Dosarul nr. x/57/2015, prin care s-a respins, ca nefondată, plângerea promovată de petentă, în condițiile art. 341 C. proc.

pen. Analizând încheierea atacată, Curtea a reținut că potrivit dispozițiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen., pot fi atacate cu contestație numai încheierile pronunțate în condițiile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) C. proc. pen., nu și cele date în conformitate cu alin. (6) lit. a) al aceluiași articol, acestea din urmă fiind definitive. În considerarea textelor de lege anterior enunțate, Curtea a constatat că petenta a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, contestația fiind astfel inadmisibilă.

Împotriva Încheierii nr. x/CP din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, a formulat contestație petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 25 iulie 2016. Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Preliminar analizării contestației formulate de petenta SC B. SRL, Înalta Curte arată că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 431 și ale art. 432 C. proc. pen., rezultă că, atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și sentința sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu prevăzută de art. 431 C. proc.

pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse vreunei căi de atac. Prin urmare, aplicabilitatea dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen. referitoare la calea de atac în materia contestației în anulare, privește exclusiv hotărârile judecătorești pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că petenta SC B. SRL, prin reprezentant legal A. a formulat contestație împotriva Încheierii nr. x/CP din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. x/CP din 24 martie 2016 a Curții de Apel Alba - Iulia . În raport de dispozițiile legale aplicabile, precum și în raport de circumstanțele cauzei, Înalta Curte constată că, petenta a declarat o cale de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare, astfel că, prin promovarea acesteia, a încălcat principiul unicității căii de atac prevăzut de lege.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate. Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, cap. III și III 1 C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, formulată de petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. împotriva Încheierii nr. x/CP din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea - petentă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. împotriva Încheierii nr. x/CP din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală. Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2016.