ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1199/2016

Decizia nr. 1199/2016

Deliberând

asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. x/CP din 29 iunie

2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală,

în Dosarul nr. x/57/2016, a fost respinsă, ca inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr.

x/CP din 24 martie 2016 a Curții de Apel Alba - Iulia.

În baza art. 275

alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a

pronunța această soluție, Curtea de Apel Alba - Iulia a

reținut următoarele:

La data de 12

aprilie 2016, petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. A. a formulat

contestație în anulare împotriva Încheierii nr. x/CP din 24 martie 2016

pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din

cadrul Curții de Apel Alba-Iulia, în Dosarul nr. x/57/2015, prin care s-a

respins, ca nefondată, plângerea promovată de petentă, în

condițiile art. 341 C. proc. pen.

Analizând

încheierea atacată, Curtea a reținut că potrivit

dispozițiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen., pot fi atacate cu

contestație numai încheierile pronunțate în condițiile art. 341 alin.

(7) pct. 2 lit. c) C. proc. pen., nu și cele date în conformitate cu alin.

(6) lit. a) al aceluiași articol, acestea din urmă fiind definitive.

În

considerarea textelor de lege anterior enunțate, Curtea a constatat

că petenta a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri

definitive, contestația fiind astfel inadmisibilă.

Împotriva Încheierii

nr. x/CP din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală,

a formulat contestație petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, la data de 25 iulie 2016.

Examinând

contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta

este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Preliminar

analizării contestației formulate de petenta SC B. SRL, Înalta Curte

arată că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art.

431 și ale art. 432 C. proc. pen., rezultă că, atât încheierea

prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât

și sentința sau decizia prin care se dispune respingerea, ca

inadmisibilă, a contestației în anulare, în cadrul procedurii de

examinare a admisibilității în principiu prevăzută de art. 431

C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse vreunei căi de

atac.

Prin urmare, aplicabilitatea

dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen. referitoare la calea de

atac în materia contestației în anulare, privește exclusiv

hotărârile judecătorești pronunțate în procedura de

judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu.

Analizând

actele dosarului, Înalta Curte constată că petenta SC B. SRL, prin

reprezentant legal A. a formulat contestație împotriva Încheierii nr. x/CP

din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția

penală, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr.

x/CP din 24 martie 2016 a Curții de Apel Alba - Iulia

.

În raport de

dispozițiile legale aplicabile, precum și în raport de

circumstanțele cauzei, Înalta Curte constată că, petenta a

declarat o cale de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de

reformare, astfel că, prin promovarea acesteia, a încălcat principiul

unicității căii de atac prevăzut de lege. Admisibilitatea

căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora

potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost

reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării,

căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și

motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Dând

eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din

Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de

atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind

liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea

fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un

sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în

situații identice.

Revine,

așadar, părții interesate obligația sesizării

instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale,

prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al

hotărârii atacate.

Potrivit

dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, cap. III și III

1

C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată

de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale,

prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse

examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de

declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii

atacate.

Recunoașterea

unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea

procesual penală constituie o încălcare a principiului

legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o

soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru

considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă,

formulată de petenta SC B. SRL prin reprezentant legal A. împotriva Încheierii

nr. x/CP din 29 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția

penală.

În baza art. 275

alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea - petentă la plata sumei

de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația formulată de petenta

SC B. SRL prin reprezentant legal A. împotriva Încheierii nr. x/CP din 29

iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă

contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2016.