ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.06.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2523/2015

HOTĂRÂRE
16.06.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2523/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr.

2523/2015

Circumstanțele

cauzei

Prin Hotărârea Plenului C.S.M.

nr. 1.383 din 11 decembrie 2014 s-a dispus respingerea contestației

formulate de doamna A., judecător la Judecătoria Ploiești,

împotriva Hotărârii din 21 octombrie 2014 a Secției pentru

judecători a C.S.M., prin care a fost respinsă cererea sa de transfer

de la Judecătoria Ploiești la Judecătoria Craiova,

Judecătoria Slatina sau la judecătoria Drăgășani.

Pentru a

pronunța această soluție, Plenul C.S.M. a avut în vedere

criteriile stabilite în art. 3 din Regulamentul privind transferul și

detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea

judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte

funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în

funcția de procuror și a procurorilor în funcția de

judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului C.S.M., cu

modificările și completările ulterioare.

Astfel, s-a

reținut că la Judecătoria Ploiești, în anul 2013

încărcătura de dosare pe judecător a fost de 2000 de dosare,

aproximativ dublul mediei naționale (1014 dosare), astfel că

transferarea mai multor judecători de la Judecătoria Ploiești ar

fi putut afecta, în fapt, buna funcționare a acestei instanțe, fapt

pentru care s-a apreciat că nu se poate admite decât o singură cerere

de transfer de la instanța menționată.

Cu privire la

susținerea doamnei judecător A. în sensul că nu

funcționează efectiv la Judecătoria Ploiești, ci este

delegată la Penitenciarul Ploiești, începând cu data de 1 ianuarie

2013, s-a considerat că reținerea încărcăturii pe

judecător de la Judecătoria Ploiești la analizarea cererii de

transfer formulate este oportună, deoarece transferarea sa ar presupune,

cel mai probabil, delegarea unui alt magistrat al Judecătoriei

Ploiești la penitenciar.

Referitor la

susținerile contestatoarei privind faptul că nu i s-a acordat

egalitate de tratament față de cererea doamnei judecător B.,

căreia, în decurs de 3 luni i-au fost admise două cereri de transfer

Plenul a reținut că la adoptarea soluției în ceea ce o

privește pe doamna judecător B. Secția nu a avut în vedere doar

vechimea sa în funcție și la instanță, ci și

încărcătura pe judecător a instanței de la care provine,

net inferioară celei înregistrate la Judecătoria Ploiești

și mediei naționale, dar mai ales situația sa personală.

Cât

privește susținerea că în alte sesiuni de transfer au fost

admise alte cereri de la Judecătoria Ploiești, Plenul a apreciat

că aceasta nu poate fi primită, deoarece secția analizează

concomitent toate cererile de transfer formulate pentru anumite posturi, în

raport de criteriile regulamentare.

Totodată

s-a observat că hotărârea secției pentru judecători de a nu

ocupa în sesiunea de transferuri din luna octombrie 2014 posturile de

judecător vacante la Judecătoria Slatina și Judecătoria

Drăgășani s-a bazat pe încărcătura acestora pe

judecător, situată atât sub media națională, cât și

sub cuantumul încărcăturii înregistrate la instanțele de la care

se solicita transferul.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat contestația contestatoarea A., solicitând

admiterea acesteia și anularea Hotărârii din 11 decembrie 2014 a

Plenului C.S.M. și a Hotărârii Secției pentru Judecători

din 21 octombrie 2014; obligarea intimatului C.S.M. să emită o

hotărâre prin care să aprobe cererea de transfer a subsemnatei, din

funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Ploiești, în

funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Craiova, sau la una

dintre judecătoriile din raza de domiciliu, respectiv Judecătoria

Slatina sau Judecătoria Drăgășani.

În

susținerea contestației a arătat că are vechime

neîntreruptă în magistratură și în cadrul Judecătoriei

Ploiești, ca judecător, de 3 ani și 9 luni, la data

formulării prezentei, iar la data respingerii cererii contestate, avea

vechimea de 3 ani și 7 luni.

A

susținut că își desfășoară efectiv activitatea la

Penitenciarul Ploiești, în calitate de judecător delegat/de

supraveghere a pedepselor privative de libertate, astfel că aprobarea

cererii transfer nu ar duce la creșterea încărcăturii de

dosare/judecător, ceilalți magistrați din cadrul

Judecătoriei Ploiești.

A precizat

că deține în proprietate un apartament situat în mun. Craiova, iar

transferul ar crea premisele respectării dreptului său la o

viață personală (dar și profesională) normală.

În acest

sens, a arătat contestatoarea că are o situație familială

deosebită - părinții fiind în etate, având nevoie de ajutorul

acesteia, întrucât suferă de diverse afecțiuni cronice.

S-a invocat

în contestație că deși toate cererile de transfer ale acesteia

formulate în anul 2014 au fost respinse de către C.S.M. cu motivarea,

"că la Judecătoria Ploiești, volumul de activitate este

foarte mare, încărcătura/judecător este dublă

față de media pe țară" (fără a ține

cont de faptul că de 2 ani de zile, nu își desfășoară

efectiv activitatea în Judecătoria Ploiești, ci la Penitenciarul

Ploiești); acest argument este în totalitate contrazis de hotărârile

prin care C.S.M. a aprobat nu mai puțin de 6 cereri de transfer ale

colegilor de la Judecătoria Ploiești care activau efectiv în

instanță.

A mai

criticat concluzia intimatului cu privire la împrejurarea că în

situația admiterii cererii, la Penitenciarul Ploiești ar fi detașat

un alt magistrat din cadrul Judecătoriei Ploiești, aceasta fiind

contrazisă de situația de fapt toți ceilalți 3 colegi ai

mei, judecători delegați la PNT. Mărgineni, PNT. Târgușor

și PNT. Găești, provenind de la alte instanțe decât

instanța din localitatea unde se află situată unitatea

penitenciară - astfel, fiecare dintre ei fiind nevoit să facă

zilnic naveta între 50 - 80 km.

A

susținut că nu i s-a acordat egalitate de tratament față de

cererile de transfer aprobate doamnei judecător B. căreia în decurs

de numai 3 luni, i-au fost admise două cereri de transfer,

neținându-se cont de unul dintre criteriile prevăzute de art. 3 din

Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006 referitor la Regulamentul privind

transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor care

are în vedere vechimea la instanța sau parchetul de la care se

solicită transferul.

A precizat

că Hotărârea C.S.M. nr. 580/2014 prin care a fost aprobat transferul

magistratului B. de la Judecătoria Timișoara la Judecătoria

Slatina, a motivat că la Judecătoria Slatina există un

număr de 5 posturi de judecător vacante ceea ce reprezintă peste

20% din totalul posturilor de judecător prevăzute în schema

instanței și că Judecătoria Slatina se confruntă de o

bună perioadă de timp cu dificultăți de ocupare a

posturilor vacante.

A apreciat

că Plenul C.S.M. a analizat în mod formal și eliptic contestația

și implicit cererea sa de transfer, în condițiile în care, în

motivarea hotărârii, s-a limitat, doar la expunerea detaliată a

dispozițiilor legale incidente, precum și la redarea unor date

statistice referitoare la schemele de personal și la volumul de activitate

al parchetelor/instanțelor implicate (posturi ocupate/vacante,

încărcătură medie/judecător, încărcătura

medie/schemă) fără a analiza, în concret, respectivele date

statistice, prin prisma impactului admiterii cererii formulate asupra

activității Judecătoriei Ploiești și fără a

avea în vedere nicio clipă faptul că de 2 ani de zile nu își mai

desfășoară activitatea în cadrul judecătoriei

Ploiești, ci ca judecător delegat/de supraveghere a privării de

libertate la penitenciarul Ploiești, așa încât datele statistice

reținute de C.S.M. nu reflectă sub nicio formă activitatea pe

care o desfășoară efectiv.

A considerat

că solicitările de transfer au fost tratate în mod discreționar,

discriminatoriu, iar Secția pentru Judecători nu a analizat

cumulativ, în aceeași pondere, criteriile prevăzute de art. 3 din

Regulamentul pentru transferul și detașarea judecătorilor și

procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului C.S.M.,

pronunțând soluții diferite, raportat la situații de fapt

similare.

Intimatul

C.S.M. a formulat întâmpinare la contestația petentei A. solicitând

respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Se arată

că doamna A., judecător la Judecătoria Pitești,

delegată la Penitenciarul Ploiești, a solicitat transferul la

Judecătoria Craiova, la Judecătoria Slatina sau la Judecătoria

Drăgășani, invocând motive de ordin personal și

profesional.

Prin

Hotărârea nr. 1.091 din 21 octombrie 2014, secția pentru

judecători din cadrul C.S.M. a respins cererea de transfer.

Contestația

petentei formulată potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea

nr. 317/2004 privind C.S.M., republicată, cu modificările ulterioare,

a fost respinsă de Plenul C.S.M. prin Hotărârea nr. 1.383 din 11

decembrie 2014.

În motivarea

hotărârii, Plenul C.S.M. a constatat că Secția pentru

judecători a analizat comparativ, pentru fiecare magistrat, criteriile

prevăzute de art. 3 din Regulament, având în vedere motivele de ordin

profesional și personal invocate, situația instanțelor de la

care se solicită transferul, încărcătura/judecător și

pe schemă a instanțelor implicate în procedura transferului, vechimea

solicitanților în funcția de judecător și la

instanțele de la care s-a solicitat transferul, avizele exprimate de

către instanțe, avându-se în vedere faptul că de la

Judecătoria Ploiești au fost formulate 3 cereri de transfer și

12 cereri de transfer pentru Judecătoria Craiova, instanță la

care erau 2 posturi de execuție de judecător, susceptibile de a fi

ocupate prin transfer.

Plenul C.S.M.

a reținut, de asemenea, că hotărârea Secției pentru

judecători de a nu ocupa în sesiunea de transferuri din luna octombrie

2014 posturile de judecător vacante la Judecătoria Slatina și

Judecătoria Drăgășani s-a bazat pe încărcătura

acestor instanțe pe judecător, situată atât sub media

națională, cât și sub cuantumul încărcăturii

înregistrate la instanțele de la care se solicita transferul.

Precizează

intimata că în sesiunea de transferuri din data de 21 octombrie 2014,

Secția pentru judecători din cadrul C.S.M. a constatat că pentru

Judecătoria Craiova, instanța la care erau efectiv vacante 2 posturi

de judecător, au fost formulate 12 cereri de transfer, pentru Judecătoria

Slatina, instanță la care erau efectiv vacante 2 posturi de

judecător, au mai fost formulate încă 2 cereri de transfer, iar

pentru Judecătoria Drăgășani, instanța la care era

efectiv vacant 1 post de judecător, a mai fost formulată încă o

cerere de transfer, astfel încât au fost verificate în mod concomitent și

comparativ pentru toți solicitanții criteriile prevăzute de art.

3 din Regulament, referitoare la volumul de activitate al instanțelor de

la care s-a solicitat transferul și al instanței la care s-a

solicitat transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor

temporar vacante la instanțele implicate, vechimea solicitanților în

funcția de judecător, vechimea în cadrul instanțelor de la care

au solicitat transferul, vechimea în grad și avizele exprimate, cu

reținerea motivelor de ordin personal și profesional invocate de

fiecare magistrat.

În ce

privește cererea de transfer formulată de contestatoare, din

cuprinsul Hotărârii nr. 1.091 din 21 octombrie 2014 a Secției pentru

judecători din cadrul C.S.M. rezultă că în principal a fost

analizat volumul de activitate al acestor instanțe.

La

Judecătoria Ploiești, instanța de la care s-a solicitat

transferul, din cele 38 posturi de judecător prevăzute în

schemă, erau ocupate 36 posturi, fiind vacante 2 posturi, aferente unor

funcții de președinte de secție. Un post era indisponibilizat

pentru concursul de admitere în magistratură, desfășurat în

perioada 1 iulie 2014 - 16 octombrie 2014, existând 1 post efectiv vacant.

La

această instanță, în anul 2013 încărcătura pe

judecător a fost de 2000 cauze, față de media

națională de 1014 cauze, iar în aceeași perioadă

încărcătura a fost de 1526 cauze pe schemă spre deosebire de

media națională de 883 cauze pe schemă.

La

Judecătoria Craiova, instanța la care s-a solicitat transferul, din

cele 54 posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate

51 posturi, existând 3 posturi vacante, din care 1 post devenea vacant la data

de 1 noiembrie 2014, iar un alt post devenea vacant la data de 1 decembrie

condițiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, republicată, cu modificările și

completările ulterioare. La această instanță este

vacantă funcția de vicepreședinte, precum și funcția

de președinte al secției penale, existând 2 posturi efectiv vacante

disponibile pentru transfer.

La

Judecătoria Craiova, în anul 2013 încărcătura pe judecător

a fost de 1101 cauze, față de media națională de 1014

cauze, iar în aceeași perioadă încărcătura a fost de 1081

cauze pe schemă spre deosebire de media națională de 883 cauze

pe schemă.

La

Judecătoria Slatina, instanța la care de asemenea s-a solicitat

transferul, din cele 22 posturi de judecător prevăzute în

schemă, erau ocupate 20 posturi. Prin urmare, existau 2 posturi de

execuție efectiv vacante disponibile pentru transfer, din care 1 post

devenea vacant la data de 1 noiembrie 2014, iar un alt post devenea vacant la

data de 1 decembrie 2014.

La

această instanță, în anul 2013 încărcătura pe

judecător a fost de 932 cauze, față de media națională

de 1014 cauze, iar în aceeași perioadă încărcătura a fost

de 847 cauze pe schemă spre deosebire de media națională de 883

cauze pe schemă.

La

Judecătoria Drăgășani, instanța la care de asemenea se

solicită transferul, din cele 11 posturi de judecător prevăzute

în schemă, erau ocupate 8 posturi, existând 3 posturi vacante, din care 1

post aferent funcției de vicepreședinte și unul pentru care a

fost emis avizul conform în vederea reducerii schemei de personal a acestei

instanțe, existând astfel 1 post de execuție efectiv vacant

disponibil pentru transfer.

La

această instanță, în anul 2013 încărcătura pe

judecător a fost de 565 cauze, față de media rațională

de 1014 cauze, iar în aceeași perioadă încărcătura a fost

de 514 cauze pe schemă spre deosebire de media națională de 883

cauze pe schemă.

Față

de criteriul sus-menționat, coroborat cu celelalte criterii prevăzute

de Regulament, la care s-a făcut mai sus referire, analizate concomitent

pentru toate cele cererile de transfer, s-a apreciat că trebuie să se

dea eficiență în ceea ce privește Judecătoria Craiova

cererilor de transfer formulate de doamna C., judecător la

Judecătoria Constanța și de doamna B., judecător la

Judecătoria Slatina.

Referitor la

posturile vacante de la Judecătoria Slatina și Judecătoria

Drăgășani, s-a dispus respingerea cererilor de transfer,

avându-se în vedere încărcătura de la aceste instanțe pe

judecător, situată atât sub media națională, cât și sub

încărcătura înregistrată la instanțele de la care se

solicita transferul.

Înalta Curte

analizând contestația formulată, motivele invocate, normele legale

incidente constată că este fondată pentru următoarele

considerente:

Prin

Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1.383 din 11 decembrie 2014 s-a dispus

respingerea contestației formulate de doamna A., judecător la

Judecătoria Ploiești, împotriva Hotărârii nr. 1.091 din 21

octombrie 2014 a Secției pentru judecători a C.S.M., prin care a fost

respinsă cererea sa de transfer de la Judecătoria Ploiești la

Judecătoria Craiova, Judecătoria Slatina sau la Judecătoria

Drăgășani.

Conform art.

3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor

și procurorilor la alte instanțe sau parchete vor fi avute în vedere

următoarele criterii:

- volumul de

activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită

transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor

vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele ori

parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

- vechimea

efectivă în funcția de judecător sau procuror;

- vechimea la

instanța sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în

gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită

transferul;

-

specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare,

vechimea I în cadrul secției/completului corespunzător

specializării, precum și disponibilitatea de a activa în alte

secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale

instanței/parchetului la care solicită transferul, în raport cu

cerințele acesteia;

- domiciliul

solicitantului;

- locul de

muncă al soțului sau soției;

-

distanța dintre domiciliul și sediul instanței sau parchetului

la care funcționează judecătorul ori procurorul și

posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea de

sănătate și situația familială".

În ceea ce

privește criteriul volumului de activitate al instanțelor de la care

se solicită transferul și la care se solicită transferul,

respectiv de la Judecătoria Ploiești la Judecătoria Craiova,

Slatina sau Drăgășani

La momentul

soluționării cererii de transfer octombrie - decembrie 2014 Plenul

C.S.M. a reținut că la Judecătoria Ploiești în anul 2013

încărcătura de dosare pe judecător a fost de 200 dosare,

aproximativ dublul mediei naționale și că transferarea mai

multor judecători de la Judecătoria Ploiești ar fi putut afecta

buna funcționare a acestei instanțe, apreciind că față

de situația familială a d-nei judecător D. va acorda prioritate

cererii acesteia (tot de la Judecătoria Ploiești cu aceeași încărcătură

de dosare invocată în cazul contestatoarei).

De altfel,

prin hotărârile Plenului C.S.M. nr. 360, 363, 362 din 19 martie 2014 au

fost aprobate 3 cereri de transfer de la Judecătoria Ploiești.

Referitor la această abordare a intimatei PC.S.M. se constată că

este întemeiată susținerea contestatoarei în sensul că fiind

delegată de mai bine de 2 ani și jumătate la Penitenciarul

Ploiești nu ar fi afectat activitatea instanței spre deosebire de un

judecător care își desfășura efectiv activitatea în instanță,

în condițiile în care potrivit art. 8 din Legea nr. 254/2013 privind

executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate ...

"Președintele Curții de Apel în a cărei rază

teritorială funcționează un penitenciar desemnează anual

unul sau mai mulți judecători de supraveghere a privării de

libertate, de la instanțele din raza curții de apel în baza acordului

prealabil scris al acestora, cu precădere dintre judecătorii care

anterior, au avut aceeași calitate ori au exercitat atribuții în

cadrul compartimentului de executări penale al instanței".

În acest

text, nu este consistentă motivația intimatei că deși poate

proveni de la orice instanță din raza Curții de Apel, de

judecătorul delegat de supraveghere a pedepsei privative de libertate, de

regulă aceștia au provenit de la Judecătoria Ploiești.

Mai mult

decât atât, prin Adresa nr. x/A din 25 mai 2015 depusă de contestatoare,

Judecătoria Mizil a transmis către Tribunalul Prahova acordul d-nei

judecător E. pentru a fi delegat la Penitenciarul Ploiești.

- Referitor

la cererea subsidiară a contestatoarei privind transferul ei la

Judecătoria Slatina sau la Judecătoria Drăgășani,

Plenul C.S.M. a reținut că având în vedere volumul de muncă al

instanțelor implicate în procedura transferului, nu se impune ocuparea

locurilor vacante existente la aceste instanțe întrucât la

Judecătoria Ploiești este o încărcătură a volumului de

muncă pe judecător aproximativ dublă față de media

națională, iar la aceste instanțe la care se solicită

transferul este mult sub media națională.

Așa cum

s-a arătat mai sus, transferul contestatoarei nu ar fi perturbat

activitatea efectivă a instanței deoarece era delegată la

Penitenciarul Ploiești și în Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 580

din 28 mai 2014 - privind transferul magistratului B. de la Judecătoria

Timișoara la Judecătoria Slatina această

încărcătură pe judecător nu a mai fost luată în

calcul, apreciind intimata că la Judecătoria Slatina se

confruntă chiar cu dificultăți de ocupare a posturilor vacante.

Aceasta reprezintă o inconsecvență a intimatei care nu poate

să-și respecte nici propriile criterii și aprecieri și care

este de asemenea favorabilă contestatoarei. Faptul că se

motivează de fiecare dată cu situația deosebită

familială a respectivilor magistrați pentru a se argumenta

hotărârile luate atunci când nu sunt respectate criteriile stabilite de

art. 3 din Regulament și chiar principiile stabilite de Plenul C.S.M. în

aprecierea situațiilor de fapt, creează o premisă a unui

dezechilibru între interesul public pe care C.S.M. trebuie să-l

ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței

justiției și interesul legitim privat al persoanei magistrat care a

formulat o cerere de transfer.

În ceea ce

privește criteriile de ordin personal

Înalta Curte

reține că petenta contestatoare a formulat un număr 7 cereri de

transfer de la Judecătoria Ploiești la Judecătoria Slatina,

Drăgănești, această împrejurare demonstrează că

într-adevăr se configurează o situație de fapt personală

și profesională care trebuie analizată în condiții de

transparență, legalitate și oportunitate. Contestatoarea

deține în proprietate în municipiul Craiova un apartament, în prezent face

naveta cca 530 km săptămânal de aproximativ 3 ani și 9 luni,

părinții acesteia fiind în vârstă și cu afecțiuni cronice,

fiindu-i personală cât și cea profesională.

În ceea ce

privește avizele date de instanțele implicate, se observă

că acestea au fost oscilante, pozitiv, negativ, motivele invocate pentru

cel din urmă privind încărcătura Judecătoriei Ploiești

nefiind convingătoare pentru argumentele arătate mai sus.

Cât

privește avizul negativ dat de Judecătoria Slatina, Înalta Curte

consideră că motivul arătat este nerezonabil în raport cu

situația de fapt obiectivă a contestatoarei precum și acordul de

principiu al acesteia privind specializarea în orice materie ar fi necesar

instanței de judecată.

Astfel cum

Înalta Curte deja a statuat în practica sa în această materie împrejurarea

că intimatul C.S.M. beneficiază de o marjă largă de

apreciere în emiterea unor astfel de acte cum sunt cele atacate în cauză

nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a

instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de

considerente de oportunitate întrucât o astfel de hotărâre ar avea un

caracter arbitrar.

În

consecință, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 60 din

Legea nr. 303/2006 coroborate cu dispozițiile art. 3 din Regulament,

constată că motivarea hotărârii sale contestate în prezenta

cauză este contradictorie și neconvingătoare, conturându-se

excesul de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, de

natură a atrage nelegalitatea celor două hotărâri.

Temeiul legal

al soluției adoptate

În

conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) Noul C. proc. civ. coroborat cu

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 va admite contestația

formulată de A., anulează Hotărârea Plenului C.S.M. din 11

decembrie 2014 și Hotărârea Secției pentru Judecători a

C.S.M. din 21 octombrie 2014 și va obliga intimatul să emită o

hotărâre prin care să aprobe cererea de transfer a contestatoarei A.

în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Slatina.

LEGII

Admite

contestația formulată de A.

Anulează

Hotărârea Plenului C.S.M. din 11 decembrie 2014 și Hotărârea

Secției pentru Judecători a C.S.M. din 21 octombrie 2014.

Obligă

intimatul să emită o hotărâre prin care să aprobe cererea

de transfer a contestatoarei A. în funcția de judecător în cadrul

Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 16 iunie 2015.

Procesat de

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-01-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 396/2025
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii
ÎCCJ 2015-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3095/2015
judecător a fost de 328 de cauze, față de media națională de 455 de cauze pe judecător. Așadar, comparând datele statistice rezultă un volum de activitate situat peste media națională la Judecătoria Brăila, în condițiile în care schema de j
ÎCCJ 2015-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1941/2015
Decizia nr. 1941/2015 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea Secției pentru judecători a C.S.M. Prin Hotărârea nr. 1111 din 21 octombrie 2014, Secția pen
ÎCCJ 2023-06-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3097/2023
chilibrarea volumului de muncă, vacantarea, la momentul respectiv, a postului său, conducând la un dezechilibru între interesul personal și interesul public referitor la buna funcționare a instanțelor. În raport de aceste considerente și ți
ÎCCJ 2016-05-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1681/2016
s-a avut în vedere și situația Judecătoriei Constanța, instanță la care, la momentul analizării cererii, schema de personal era integral ocupată, iar încărcătura înregistrată în primul semestru din anul 2015 s-a situat la jumătatea mediei n
Sursă