ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2750/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2750/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr.
2750/2015
Circumstanțele
cauzei
Prin Cererea de chemare în
judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la data
de 2 decembrie 2014 sub Dosar nr. x/197/2014 petenta SC A. SRL a solicitat în
principal anularea Procesului-verbal din 3 noiembrie 2014 întocmit de intimatul
I.S.C.T.R. și înlăturarea sancțiunii aplicate, respectiv
exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 4.000 RON, în subsidiar înlocuirea
amenzii cu cea a avertismentului.
2.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
2.1. Prin
Sentința civilă nr. 33.172/2015 Judecătoria Brașov a admis
excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența
în favoarea Judecătoriei Sebeș.
În
esență s-a reținut "locul săvârșirii" îl
reprezintă sediul petentei.
2.2. Prin
Sentința civilă nr. 394 din data de 2 iunie 2015 pronunțată
de Judecătoria Sebeș s-a admis excepția necompetenței
teritoriale invocată din oficiu; s-a declinat competența de
soluționare a cauzei privind pe petentul SC A. SRL, în contradictoriu cu
intimatul I.S.C.T.R., în favoarea Judecătoriei Brașov. S-a dispus
sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea
soluționării conflictului negativ de competență ivit între
Judecătoria Brașov și Judecătoria Sebeș.
S-a
reținut că fapta a fost săvârșită în
circumscripția Judecătoriei Brașov, locul depistării
autovehiculului.
II.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de
competență
Argumente
de fapt și de drept relevante.
Prin cererea
înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Brașov petenta
SC A. SRL a solicitat în principal anularea Procesului-verbal din 3 noiembrie
2014 întocmit de intimatul I.S.C.T.R. și înlăturarea sancțiunii
aplicate, respectiv exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 4.000 RON, în
subsidiar înlocuirea amenzii cu cea a avertismentului.
În fapt, s-a
reținut că nu a fost respectată de către întreprinderea de
transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier obligația
de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să
rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora.
S-a consemnat
că autoutilitara are inspecția tehnică periodică
efectuată la data de 18 septembrie 2014 și nu este echipată cu
plăcuțele din care să rezulte masele și dimensiunile maxime
admise, așa cum este prevăzut la art. 134 din O.M.T.I. nr. 980/2011.
Așadar,
în speță a fost constatată o contravenție constând într-o
faptă omisivă intrând în responsabilitatea SC A. SRL
reglementată prin H.G. nr. 69/2012, privind stabilirea unor
încălcări ale reglementărilor europene și naționale în
materia transportului rutier.
Acest act
normativ nu conține o normă derogativă de competență a
judecării plângerilor contravenționale, ci face trimitere la
dispozițiile O.G. nr. 2/2001, prin art. 59, potrivit căruia:
"Contravențiilor prevăzute le sunt aplicabile dispozițiile O.G.
nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare."
Astfel, în
speță, sunt incidente dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G.
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit
cărora competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii
aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost
săvârșită contravenția.
A stabili
locul săvârșirii contravenției, ca element de determinare a
competenței teritoriale, înseamnă a statua asupra conținutului
contravenției, cu consecința identificării locului
săvârșirii ei.
Conform art.
4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012 "Următoarele fapte reprezintă
încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009,
ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009
și ale O.G. nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă
acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât,
potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:
61.
nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont
propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea
autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și
dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora;".
Locul de
îndeplinire a obligației legale de a asigura echiparea autovehiculului cu
plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime
admise/autorizate era sediul operatorului de transport, SC A. SRL, deoarece la
sediu ar fi trebuit să se verifice dacă autovehiculele care pornesc
pentru efectuarea unui transport respectă prevederile legale și nu la
locul unde a fost depistat în trafic autovehiculul, respectiv DN 1 km 196,
localitatea Vlădeni, jud. Brașov, cum în mod greșit a
reținut Judecătoria Sebeș.
Astfel, în
raport cu dispozițiile legale precitate, Înalta Curte reține că,
fiind o contravenție care se săvârșește prin inacțiune
- neîndeplinirea obligației legale de a asigura echiparea autovehiculelor
cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile
maxime admise/autorizate ale acestora - aceasta nu putea fi
săvârșită, în cauză, decât la sediul operatorului rutier,
localitatea Șpring, sat Cunța, județ Alba, aflată în raza
de competență a Judecătoriei Sebeș.
Temeiul
legal al regulatorului de competență
Având în
vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1)
și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeș.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența soluționării conflictului de competență
privind pe SC A. SRL și I.S.C.T.R., în favoarea Judecătoriei
Sebeș.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2015.
Procesat de