ÎCCJ, decizie (scj.ro #82218)

Contract

de întreținere. Reziliere. Calitatea procesuală activă

.

Cuprins

pe materii

. Drept procesual civil. Acțiune în rezilierea

contractului de întreținere. Calitate procesuală

activă          .

Index

alfabetic

. Drept procesual civil.

-

Contract de întreținere.

-

Reziliere.

-

Calitatea procesuală activă.

C.pr.civilă.: Capacitatea procesuală. Principiu de drept

procesual

Pentru

a fi parte în procesul civil, reclamantul, ca,și pârâtul, trebuie să aibă,

printre altele, calitate procesuală activă sau, după caz, pasivă, lipsa

acestuia conducând la respingerea acțiunii.

Contracctul

de întreținere, fiind un contract intuitu personae, nu poate fi atacat cu

acțiune în reziliere decât de creditorul întreținerii, iar nu si de succesorii

acestuia, ei putând numai să continue procesul intentat de creditorul decedat.

Î.C.C.J.,

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1454 din 24 februarie

2005.

La 4

martie 2003, reclamanții P.I., P.T. și P.A. au chemat în  judecată pe

pârâții D.V. și D.A., solicitând rezilierea contractului de întreținere

încheiat la 22 ianuarie 2002 de P.I., antecesorul reclamanților.

În susținerea acțiunii, reclamanții au arătat că tatăl lor P.I. a încheiat

un  contract de întreținere în baza căruia pârâții s-au angajat să-l

întrețină pe durata vieții, în schimbul unui imobilul din Carei, dar aceștia nu

și-au îndeplinit obligația asumată, în sensul că nu i-au asigurat hrană,

îmbrăcăminte, încălzire și medicamente.

Judecătoria Carei, prin sentința civilă nr. 1197 din 13 octombrie 2003, a

respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea reclamanților.

Soluția judecătoriei, a  fost menținută de Curtea de Apel Oradea care,

prin decizia nr. 235/A din 22 martie 2004, a respins ca nefondat apelul

reclamanților.

Instanțele au reținut, în esență, că nu se poate reține culpa pârâților în

neprestarea corespunzătoare a întreținerii, că  nu s-a constatat vreo

nemulțumire a întreținutului în raport de conduita întreținătorilor, câtă vreme

aceștia au putut să i-o acorde, nestingheriți și nici ulterior, când legăturile

au fost îngreunate sau întrerupte din motive independente de voința acestora,

dar, mai ales, că reclamanții, care nu sunt moștenitori, întreaga avere fiind

testată de  defunct pârâților, nu  au calitatea procesuală de a ataca

contractul de întreținere.

Recursul reclamanților nu este fondat.

Defunctul P.I. a încheiat cu pârâții contractul de întreținere, autentificat

sub nr. 57 din 22 ianuarie 2002, în baza căruia aceștia din urmă s-au angajat

să-i presteze întreținere în schimbul imobilului, casă de locuit compusă

dintr-o cameră și dependințe cu curte și grădină în suprafață de 331 mp, situat

în Carei.

Prin testamentul autentificat sub nr. 58, din aceeași dată, P.I. i-a instituit

pe aceeași pârâți legatari universali în cazul morții sale.

În contractul de întreținere s-a înserat clauza potrivit căreia întreținutul

își rezerva dreptul de a solicita rezilierea contractului în cazul când

întreținătorii nu își îndeplinesc obligațiile de întreținere în mod corect.

Contractul de întreținere, fiind un contract

intuitu personae

, nu poate

fi atacat cu acțiune în reziliere decât de creditorul  întreținerii, așa

cum de altfel s-a prevăzut în  clauza contractuală menționată.

Întrucât creditorul întreținerii nu a introdus o astfel de acțiune în

timpul vieții, fiii săi, reclamanții, nu au calitatea de a susține acțiunea în

rezilierea contractului de întreținere. Aceștia ar fi putut să continuie

eventuala acțiune introdusă de tatăl lor, ceea ce nu este cazul în speță.

În consecință, recursul a fost respins  nefondat.