ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 683/2015

Decizia nr. 683/2015 Asupra cererii de revizuire; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârile atacate cu cerere de revizuire; Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 27 decembrie 2013, A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 3397 din 10 octombrie 2008 din Dosarul nr. x/42/2007, a Deciziei civile nr. 4272 din 13 octombrie 2009 din Dosarul nr. x/2009 și a Deciziei nr. 1419 din 11 martie 2010 din Dosarul nr. x/1/2009, toate pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. În drept, a invocat art. 322 pct. 3, 4 și 5 C. proc.

civ.; A solicitat revizuenta a se constata caracterul neconstituțional și antinațional al cap. II din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările ulterioare prin Legea nr. 32/2007 prin care se menține capitalul social stabilit prin legea cooperației agricole și se permite vânzarea terenurilor către străini, fără nicio taxă și fără să fie finalizat cadastrul funciar. 2. Apărările formulate de intimați; Intimatul B. - C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității formulării revizuirii, pe fond solicitând respingerea revizuirii, ca nefondată. Intimatul D. a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire, ca nefondată. 3. Decizia instanței de control judiciar; Înalta Curte, sesizată cu soluționarea cererii de revizuire, în raport cu lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, Legea nr. 146/1997 și O.G.

nr. 32/1995, urmează a analiza cu prioritate, conform art. 137 C. proc. civ., excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu. Preliminar analizării excepției netimbrării, Înalta Curte apreciază ca nefondate cererea revizuentei de sesizare a Curții Constituționale, în raport cu obiectul cauzei, și cererea de suspendare a judecății, nefiind motivată. În ceea ce privește excepția netimbrării revizuirii, instanța constată că revizuenta, deși a fost legal citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, conform art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, și cu timbru judiciar de 0,3 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995privind timbrul judiciar, nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Având în vedere dispozițiile art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, care prevăd că taxele de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, care dispun că, în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru, Înalta Curte urmează a anula cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererile formulate de A. de sesizare a Curții Constituționale și de suspendare a judecății. Anulează, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziilor nr. 3397 din 10 octombrie 2008, nr. 4272 din 13 octombrie 2009 și nr. 1419 din 11 martie 2010 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2015.