ÎCCJ, decizie (scj.ro #84749)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84749) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Călcare de consemn. Abatere
disciplinară
Fapta militarului încadrat în serviciul de
escortă la penitenciar, de a face cumpărături pentru un deținut, chiar și în
timpul când nu este de serviciu, constituie infracțiunea de călcare de consemn
prevăzută în art.333 C.pen., iar nu abatere disciplinară.
Decizia nr.3423
din 2 iulie 2002
Prin sentința nr.5 din 10 ianuarie 2001, Tribunalul Militar Timișoara a
condamnat pe inculpatul C.T. pentru săvârșirea infracțiunii de călcare de
consemn prevăzută în art.333 alin.1 C.pen.
Instanța a reținut că, la 4 august 2000, inculpatul, subofițer de escortă
în cadrul penitenciarului a cumpărat din oraș, la rugămintea unei deținute
cafea și țigări pe care i le-a dat acesteia în incinta locului de deținere,
fără aprobare și în alte condiții decât prevede Regulamentul de ordine
interioară.
Prin decizia nr.20 din 15 martie 2001, Tribunalul Militar Teritorial a
admis recursul inculpatului, a casat sentința și l-a achitat, cu
motivarea că fapta, săvârșită în timp ce inculpatul era liber, după serviciu,
constituie abatere disciplinară, iar nu infracțiune.
Recursul în anulare declarat în cauză este fondat.
Infracțiunea prevăzută în art.333 alin.1 C.pen. este o infracțiune de
pericol, săvârșită de un militar, care are obligația să respecte întotdeauna
dispozițiile legale ce reglementează ordinea și disciplina în incinta unității
militare, indiferent dacă este de serviciu ori liber după serviciu,
învoit sau în concediu.
Prin încălcarea îndatoririlor de serviciu și a regulilor ce trebuie
respectate de personalul militar din unitățile militare speciale se aduce
atingere ordinii și disciplinei militare .
Totalitatea normelor de conduită ce constituie consemnul general sunt
prevăzute în Regulamentul de ordine interioară emis de Direcția Generală a
Penitenciarelor în aplicarea Legii privind executarea pedepselor.
Faptul că inculpatul se afla în concediu sau liber după serviciu nu are
relevanță juridică, el fiind obligat să respecte în orice împrejurare consemnul
general.
În consecință, în mod greșit instanța de recurs a achitat pe inculpat, cu
motivarea că fapta sa nu e prevăzută de legea penală.
Evaluând fapta săvârșită de inculpat în raport cu criteriile prevăzute în
art.18
1
C.pen., se constată că aceasta nu prezintă gradul de pericol
social al unei infracțiuni, motiv pentru care recursul în anulare a fost admis,
s-a casat decizia atacată și s-a dispus achitarea inculpatului pentru cazul
prevăzut în art.10 alin.1 lit.b
1
C.proc.pen., aplicându-i-se o
amendă administrativă.