ÎCCJ, decizie (scj.ro #81673)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #81673) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Acțiune în rectificare de carte funciară prin care se

solicită radierea unui drept de proprietate pentru care există un

titlu valabil, neanulat printr-o hotărâre judecătorească.

Inadmisibilitate.

Cuprins pe materii :

Drept civil. Drepturi reale.

Publicitatea imobiliară. Acțiunile de carte funciară.

Index alfabetic :

carte funciară

-

acțiune în rectificare

-

contract de vânzare-cumpărare

Legea

nr. 7/1996, art. 20, art. 25,  art. 34, art. 36

*

Notă : Au fost avute în vedere dispozițiile

Legii nr. 7/1996, astfel cum erau în vigoare la data investirii instanței

cu cerere de chemare în judecată.

Art. 20  a suferit modificări și completări succesive,

respectiv : modificat de art. 87 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M.Of. nr.

405 din 10 iunie 2011 ;  completat și modificat de O.U.G. nr. 64/2010

privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a

publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în M.Of. nr. 451

din 2 iulie 2010, act normativ ce a fost modificat și completat prin Legea

nr. 133/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 64/2010, publicată în M.Of. nr.

506 din 24 iulie 2012.

Art. 25, 34 și 35 au fost abrogate de 87 din Legea nr. 71/2011,

publicată în M.Of. nr. 405 din 10 iunie 2011.

Dispozițiile referitoare la acțiunile în rectificarea înscrierilor de

carte funciară se regăsesc în cuprinsul articolelor 907 – 915 din

Noul Cod civil, incluse în Titlul VII ”Cartea funciară”(art. 876 – art.

915).

Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea

acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri

necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de

acord starea tabulară cu situația juridică reală a

imobilului, având deci un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o

acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui

act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.

Prin urmare, acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea

funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului

tabular, este inadmisibilă, în condițiile în care titlul în baza

căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar aspectele

ce vizează valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau

reaua credință nu pot fi examinate în cadrul unei acțiuni în

rectificare de carte funciară, atâta timp cât instanța nu a fost

învestită și cu o cerere de constatare a nulității titlului

de proprietate contestat.

Secția I civilă, decizia nr. 3583 din 10 septembrie

2013

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Arad, reclamantul

H.Z.O. a chemat în judecată pe pârâții SC A. SA, W.O., W.M.D., M.G.,

M.A., SC E.M.J. LTD SRL Arad și Banca C.D.R. SA, solicitând rectificarea

CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica, cu nr. top. 341, în sensul radierii

dreptului de proprietate privind suprafața de 14.315 m.p. din totalul de

16.965 m.p., suprafață ce este proprietatea sa tabulară, fiind

înscrisă în CF nr. 1605 și nr. 9433 Pecica, nr. top. 2025 - 2026/1

și 2025 - 2026/2.

De asemenea, a solicitat constatarea nulității absolute parțiale

a contractelor de vânzare - cumpărare nr. xx25/2002 încheiat între pârâta

SC A. SA și W.O. și W.M.D., nr. xx82/2002 încheiat între pârâții

W.O., W.M.D. și M.G. și M.A. și a contractului nr. xx56/2002

încheiat între pârâții M.G. și M.A. și SC E.M.J. LTD SRL și

radierea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 14.315 m.p.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a redobândit prin

revendicare, în baza deciziei nr. 37 din 14 februarie 1998 a Tribunalului Arad,

terenul înscris în CF nr. 1605 Pecica, proprietate a tatălui său,

naționalizată de Statul Român.

Prin sentința civilă nr. 5030/2003 a Judecătoriei Arad s-a

stabilit că terenul în suprafață de 14.315 m.p. este

coproprietatea reclamantului în cotă de 2/3 și a numiților F.J.

și S.R., în cotă de 1/3.

Cu toate acestea, asupra aceluiași teren, în baza H.G. nr. 834/1991

și-a intabulat dreptul de proprietate pârâta SC A. SA, deschizându-se o

nouă carte funciară nedefinitivă.

Terenul și clădirile edificate pe acesta s-au vândut mai departe

pârâților W.O. și W.M.D., care, la rândul  lor, au vândut

imobilele pârâților M.G. și M.A., aceștia înstrăinându-le

pârâtei SC E.M.J. LTD SRL.

Prin sentința civilă nr. 54 din 27 octombrie 2003 a Curții de

Apel Timișoara, s-a admis acțiunea reclamantului, dispunându-se

anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de

proprietate pentru terenul în litigiu, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA

Arad.

Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a garantat cu ipotecă asupra imobilului în

litigiu restituirea creanței de 1.521.000 lei. Banca a scos imobilul la

licitație, însă prin sentința civilă nr. 7238/2003 a

Judecătoriei Arad s-a admis contestația la executare formulată

de reclamant, cu motivarea că bunul nu este proprietatea debitoarei SC

E.M.J. LTD SRL.

În ceea ce privește constatarea nulității absolute parțiale

a contractelor, reclamantul a arătat că această sancțiune

intervine pentru că vânzătorii nu erau proprietarii bunului vândut.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 34 din Decretul - Lege nr.

115/1938 și art. 28, 36 din Legea nr. 7/1996.

Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a chemat în garanție AVAS București, pentru

a fi obligată la plata despăgubirilor aferente prejudiciului posibil

a fi creat prin rectificarea CF nr. 9678 Pecica, în cadrul obligației de a

garanta pentru evicțiune, ca succesoare a pârâtei SC A. SA Arad.

Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a formulat o cerere întemeiată pe art. 57

C.proc.civ., solicitând introducerea în cauză ca intervenientă ce ar

putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, a Direcției

Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, cu motivarea că aceasta are

înscris un sechestru penal asupra imobilului în litigiu, ceea ce îi

conferă un drept real.

F.I. și S.R. au formulat în cauză o cerere de intervenție în

interes propriu, având același obiect cu cererea principală, cu motivarea

că au și ei o cotă de 1/3 din imobilul litigios și că

nu se putea deschide o coală nedefinitivă de carte funciară

asupra acestuia și ulterior să se vândă imobilul, atâta timp cât

vânzătorii nu aveau calitatea de proprietari.

În

drept, s-au invocat dispozițiile art. 948 C.civ., art. 28, 36 din Legea

nr. 7/1996, art. 34 din Decretul - Lege nr. 115/1938 și Ordinul nr.

946/2006 al Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.

Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a formulat o nouă cerere de chemare în

garanție a Statului Român, prin Consiliul Local al Comunei Pecica,

susținând că statul are obligația de garanție, în

condițiile în care, prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat

de pârâta SC A. SA,  nr. xx25/2002, s-a vândut un imobil transmis în

proprietate de către stat în temeiul Legii nr. 15/1990 și H.G. nr.

834/1991.

Prin sentința civilă nr. 58 din 9 ianuarie 2007, Judecătoria

Arad a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în

favoarea Tribunalului Arad competența soluționării acțiunii

formulate de reclamantul H.Z.O., astfel cum a fost precizată, având în

vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) C.proc.civ. și valoarea

imobilului stabilită prin expertiză, de 1.049.290 lei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad.

În

ședința publică din 24 mai 2011, reclamantul a renunțat la

judecată față de pârâții SC A. SA, W.O., W.M.D., M.G.

și M.A., după ce, anterior, la 13 martie 2008, intervenienta S.R. a

renunțat, la rândul său, la judecată, instanța luând act de

aceste renunțări.

De

asemenea, reclamantul și-a precizat acțiunea numai în sensul

rectificării cărții funciare nedefinitive nr. 9678 Pecica, cu

nr. top. 3341, renunțând la celelalte capete de cerere.

Prin

sentința civilă nr. 300 din 1 februarie 2012, Tribunalul Arad a admis

acțiunea formulată de reclamantul H.Z.O. în contradictoriu cu

pârâții SC E.M.J. LTD SRL, Banca CDR SA, cu intervenienții F.I.,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

DNA și cu chemații în garanție AVAS București și

Statul Român prin Consiliul Local Pecica.

A

dispus rectificarea CF nr. 9678, nedefinitivă, nr. top. 341, în sensul

radierii dreptului de proprietate al SC E.M.J. LTD SRL, privind suprafața

de 13.520 m.p. din totalul de 16.965 m.p., suprafață înscrisă în

CF nr. 1605 și nr. 9433 Pecica, nr. top . 2025 -2026/1 și

2025-2026/2.

A admis

cererea de intervenție formulată de intervenientul F.J.

A respins

cererea de chemare în garanție a AVAS București și a Statului

Român prin Consiliul local Pecica.

A dispus

radierea sechestrului asupra terenului ce aparține reclamantului și a

îndrumat OCPI Arad să rectifice CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica, nr.

top. 341.

Prima

instanță a reținut că reclamantul H.Z.O. este proprietar

împreună cu intervenienții din anul 1998 asupra terenului în

suprafața de 1,352 ha, înscrisă în CF nr. 1605 Pecica, nr. top. 2025

- 2026/1 și CF nr. 9433 Pecica, nr. top. 2025 - 2026/2.

Un an mai

târziu a fost eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate

și a fost înscris dreptul real în favoarea SC A. SA Arad, pentru

suprafața de 14.315 m.p. teren în CF nr. 9678 Pecica, nedefinitivă.

Acest certificat de atestare a fost însă anulat în anul 2003 prin

sentința nr. 54/2003 a Curții de Apel Timișoara,

rămasă irevocabilă.

În

anul 2002, SC A. SA Arad a vândut terenul pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, în

suprafața de 14.315 m.p. fiind inclusă și suprafața de

13.520 m.p. aparținând reclamantului.

Raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că

există suprapunere între CF nr. 1605 Pecica și CF nedefinitivă

nr. 9678 Pecica pentru suprafața de teren de 6.335 m.p. și între CF

9433 Pecica și aceeași coală nedefinitivă de 7.185 m.p.,

rezultând suprafața totală de 13.520 m.p.

În consecință, s-a reținut că diferența de 3.445 m.p.

nu aparține reclamantului și nici intervenienților.

S-a

avut în vedere că terenul este folosit de reclamant din anul 1998, acesta

nefiind tulburat în exercitarea drepturilor sale, plătind taxele și

impozitele datorate. S-a apreciat că reclamantul nu este culpabil de

împrejurarea că pe terenul proprietatea sa, dar într-o coală

nedefinitivă, este înscrisă o altă persoană.

Întrucât reclamantul nu are niciun raport juridic cu chemații în

garanție AVAS București și Consiliul Local Pecica, chemați

în garanție de pârâții M.G. și M.A., pârâți față

de care reclamantul a renunțat la judecată, cererea de chemare în

garanție a fost respinsă.

S-a

reținut, totodată, că înființarea sechestrului de

către DNA se putea realiza doar pentru suprafața de 3.445

m.p., care nu aparține reclamantului, urmând

ca pentru diferența de

teren de 13.520 m.p. sechestrul să fie

radiat.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel pârâții MKB R.

Bank SA - Târgu Mureș, M.G., M.A. și SC E.M.J. LTD SRL, precum

și intervenientul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - DNA.

În motivarea apelului său, pârâta N. SA (fostă MKB R. Bank SA) a

arătat că prima instanță nu a ținut cont de

împrejurarea că procedura de rectificare a cărților funciare are

caracter necontencios, iar în exercitarea controlului judiciar, instanța

investită cu soluționarea cererii trebuie să se raporteze la

înscrisurile și documentațiile care au stat la baza întabulării

suprafeței de teren în totalitatea sa, respectiv suprafața de 18.965

m.p., prin raportare la art. 61 alin. (2) și art. 69 din Ordinul nr.

633/2008.

S-a criticat hotărârea primei instanțe pe faptul că nu a

ținut cont nici de măsura asiguratorie instituită asupra

imobilului în cauză, măsură care, având în vedere prevederile

Codului de procedură penală, nu poate fi radiată pe calea unei

acțiuni în rectificare de carte funciară.

Pârâta a solicitat să rețină buna sa credință în

calitate de creditor garantat al pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, precum și a

terților dobânditori ai imobilului.

În motivarea apelului lor, pârâții M.G., M.A. și SC E.M.J. LTD SRL au

criticat hotărârea primei instanțe, în principal pentru nemotivare,

conform art. 261 C.proc.civ., susținând că nu le-au fost analizate

apărările și, în primul rând, aspectele ce țineau de inadmisibilitatea

acțiunii în rectificare de carte funciară.

Pârâții apelanți au arătat, totodată, că,

admițând acțiunea reclamantului și cererea intervenientului

F.I., prima instanță a făcut o greșită aplicare a art.

34 și 36 din Legea nr. 7/1996, fără a ține seama că

pârâții sunt în posesia unui titlu, care nu a fost desființat și

a cărui valabilitate nu poate fi analizată în cadrul unei

acțiuni în rectificare de carte funciară.

Pârâții au învederat că hotărârea judecătorească de

care se prevalează reclamantul este declarativă, iar nu

constitutivă de drepturi și nu are autoritate de lucru judecat în

raport cu ei.

În motivarea apelului său, intervenienta Direcția Națională

Anticorupție a arătat că hotărârea primei

instanțe este nelegală și netemeinică în ceea ce privește

radierea sechestrului instituit prin Ordonanța nr. 10 P/2003 privitor la

M.G. ș.a., înființat în temeiul art. 163-170 C.proc.pen. și

menținut de instanțele penale pe parcursul judecării dosarului,

cât și prin sentința penală nr. 352/F/2007 pronunțată de

Tribunalul Ialomița, menținută prin decizia nr. 224/2010 a

Curții de Apel București, dosarul aflându-se în recurs pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin urmare, s-a susținut că instanța civilă nu poate

soluționa pe fond o asemenea plângere, având în vedere dispozițiile

art. 168 alin. (1) C.proc.pen.

Prin decizia civilă nr. 153 din 26 septembrie 2012, Curtea de Apel

Timișoara, Secția I civilă a admis apelurile declarate de

pârâți și a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul

că a respins acțiunea formulată de reclamantul H.Z.O. împotriva

pârâților SC E.M.J. LTD SRL, M.G., M.A., MKB R. Bank SA Târgu Mureș,

SC A. SA Arad, W.O. și W.M.D.

S-a respins

cererea de intervenție formulată de intervenienții F.I. și

S.R. și s-a menținut hotărârea atacată în ceea ce

privește cererea de chemare în garanție a AVAS București și

a Statului Român prin Consiliul Local Pecica, cerere formulată de pârâta

SC E.M.J. LTD SRL.

Pentru a pronunța decizia menționată, instanța de apel a

examinat cu prioritate, conform art. 137 alin. (1) C.proc.civ., excepția

lipsei calității procesuale active de a declara apel a pârâților

M.G. și M.A.

S-a reținut că, prin precizarea depusă la termenul din 24 mai

2011, reclamantul a declarat că renunță la judecata

capătului de cerere referitor la nulitatea absolută

parțială a contractelor de vânzare - cumpărare, în

contradictoriu cu acești pârâți, însă instanța nu a luat

act de renunțare, întrucât pârâții, prin reprezentant, s-au opus în

conformitate cu art. 246 alin. (4) C.proc.civ.

Prin urmare, M.G. și M.A. au fost citați în continuare în calitate de

pârâți, având, astfel, dreptul de a uza de căile de atac.

Cu privire la

fondul litigiului, instanța de apel a reținut că soluția

tribunalului este nelegală întrucât pretențiile reclamanților nu

pot fi soluționate printr-o acțiune în rectificare de carte

funciară, întemeiată pe art. 34 pct. 1 și 3 din Legea nr.

7/1996.

Prima instanță a dispus radierea din CF nedefinitivă nr. 9678

Pecica, pentru suprafața de 13.520 m.p., a dreptului de proprietate al

pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, deși aceasta este deținătoarea unui

titlu asupra întregului teren de 16.965 m.p. înscris în această carte

funciară, titlu reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare

autentic nr. xx56/2002 și care nu a fost desființat printr-o

hotărâre judecătorească definitivă și

irevocabilă, astfel cum cere art. 34 din Legea nr. 7/1996.

S-a

constatat că, în această situație, devine inadmisibilă

acțiunea în rectificare de carte funciară.

S-a

reținut că doar titlul pârâtei SC A. SA Arad a fost anulat prin

hotărârea judecătorească din 2009 a Curții de Apel

Timișoara, însă până la data promovării acțiunii de

către reclamant (2005), terenul înscris în CF nedefinitivă nr. 1678

Pecica a făcut obiectul unor vânzări succesive operate în cartea

funciară, ultimul proprietar tabular fiind pârâta SC E.M.J. LTD SRL.

S-a

considerat că, atâta vreme cât instanța, conform precizării de

acțiune a reclamantului a fost investită doar cu acțiunea în

rectificare

de carte funciară, nu

putea analiza într-o asemenea acțiune valabilitatea

titlurilor

proprietarilor tabulari.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamantul H.Z.O.,

criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8

și 9 C.proc.civ. și solicitând modificarea în sensul respingerii

apelurilor și menținerii sentinței Tribunalului Arad.

Dezvoltând motivele de recurs, reclamantul a susținut că înscrierea

suprafeței de teren de 13.520 m.p. în coala nedefinitivă nr. 9678

Pecica s-a făcut în baza certificatului de atestare a dreptului de

proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2343/1999 în favoarea SC A. SA

Arad, certificat ce a fost anulat prin sentința civilă nr. 54 din 27

ianuarie 2003 a Curții de Apel Timișoara, hotărâre

irevocabilă. Prin urmare, operațiunea juridică ce trebuie

făcută este de rectificare a CF nedefinitive nr. 9678 Pecica, atâta

timp cât actul în baza căruia s-a înscris suprafața de 14.315 m.p. în

această coală a fost anulat irevocabil.

Recurentul reclamant a învederat că, în mod eronat, Curtea de Apel

Timișoara a apreciat că era necesară analizarea

valabilității titlurilor tuturor proprietarilor tabulari anteriori SC

E.M.J. LTD SRL și că acțiunea de rectificare de carte

funciară ar fi inadmisibilă.

Recurentul a mai

susținut că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute de

art. 34 alin. (1) pct. 1 și 3 al Legii nr. 7/1996, respectiv ca înscrierea

sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea să nu fi fost

valabil și să nu mai fie întrunite condițiile de

existență a dreptului înscris, ori să fi încetat efectele

actului juridic în temeiul cărora s-a făcut înscrierea.

Recurentul a precizat că ceea ce se discută în cauză este

suprafața de teren înscrisă în CF, astfel că doar proprietarul

actual are calitate procesuală pasivă, neavând relevanță

tranzacțiile care s-au făcut în decursul timpului cu privire la

respectivul imobil.

S-a arătat

că, de altfel, foștii proprietari înscriși în cartea

funciară nu ar avea niciun interes în rectificarea cărții

funciare asupra unui imobil pe care nu îl mai au în proprietate.

Recurentul a susținut că prin respingerea acțiunii, s-ar continua

o stare de fapt în totală contradicție cu situația juridică

a terenului înscris concomitent în mai multe cărți funciare.

Examinând criticile invocate de recurentul reclamant, raportat la motivele

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ., Curtea a constatat

că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Deși prin acțiunea inițială, formulată la 19 aprilie

2005, reclamantul a solicitat rectificarea cărții funciare

nedefinitive nr. 9678 Pecica, nr. top. 341, în sensul radierii dreptului de

proprietate al proprietarului tabular asupra suprafeței de 14.315 m.p. din

totalul de 16.965 m.p., precum și constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare succesive încheiate între pârâții

de ordin 2, 3 și 4, ulterior (la 24 mai 2011) acesta și-a precizat

acțiunea, arătând că nu mai susține cel de-al doilea petit.

Astfel, în mod corect instanța de apel a examinat acțiunea numai din

perspectiva dispozițiilor art. 34, 36 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului

și publicității imobiliare, în acord cu principiul

disponibilității

ce

guvernează

procesul civil.

Acțiunea în rectificarea

înscrierilor în cartea funciară este acea acțiune prin care se cere

îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în

cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu

situația juridică reală a imobilului. Această acțiune

are un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune având

ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația

sau rezoluțiunea acestuia.

Cazurile de exercitare a acestei acțiuni sunt prevăzute în mod

limitativ de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996.

Astfel, orice persoană interesată poate cere rectificarea

înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat

că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu

a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt

întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au

încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut

înscrierea, ori dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este în

concordantă cu situația reală actuală a imobilului.

Din interpretarea textului de lege menționat rezultă, astfel, că

rectificarea mențiunilor din cartea funciară poate fi cerută

doar dacă

anterior

a

fost pronunțată o

hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă

prin care să se fi constatat existența vreuneia din situațiile

prevăzute.

În speță, nu se regăsește niciuna dintre situațiile la

care se referă

art. 36 din Legea nr.

7/1996, câtă vreme intimata SC E.M.

J. LTD SRL

are un titlu, reprezentat de contractul de

vânzare-cumpărare nr. xx56/2002, care nu a fost desființat printr-o

hotărâre judecătorească definitivă și

irevocabilă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 34

din Legea nr. 7/1996.

Prin urmare, în condițiile în care nu există vreo hotărâre

judecătorească care să invalideze titlul societății

intimate, acesta își produce efectele în mod valabil, conform art. 20 din

Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară

în baza actului prin care s-a

transmis.

În condițiile în care asupra aceluiași imobil există două

titluri, nu poate fi promovată o acțiune în rectificare de carte

funciară, atâta timp cât instanța nu a fost învestită și cu

o cerere de constatare a nulității titlului intimatei pârâte.

Toate aspectele vizând valabilitatea

sau lipsa de valabilitate a titlului

,

buna sau reaua credință nu pot fi

examinate în cadrul

unei acțiuni în rectificare de carte

funciară, câtă vreme titlul în baza căruia s-a înscris dreptul

real al pârâtei nu a fost desființat printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă.

Hotărârea Curții de Apel Timișoara invocată de recurentul

reclamant ca temei pentru promovarea acțiunii în rectificarea

cărții funciare, prin care s-a anulat certificatul de atestare emis

în favoarea pârâtei

SC A.

SA Arad nu

este opozabilă intimatei pârâte SC E.M.J. LTD SRL, subdobânditoare a

imobilului, ca urmare a vânzărilor succesive, câtă vreme titlul

său nu a fost desființat irevocabil, astfel cum s-ar fi impus spre a

se da eficiență art. 34 din Legea nr. 7/1996.

Așa cum corect a reținut instanța de apel, într-o acțiune

în rectificare de carte funciară nu se pot examina valabilitatea

titlurilor proprietarilor tabulari și respectiv excepțiile de la

principiul anulării actelor subsecvente actului anulat, astfel că

dreptul subdobânditorului, deși în strânsă legătură cu

actul juridic desființat, își produce pe deplin efectele.

O

soluție contrară, în sensul admiterii cererii reclamantului, ar

nesocoti dispozițiile art. 25 din Legea nr. 7/1996, în acord cu care

înscrisurile în cartea funciară își produc efectele de opozabilitate

față de terți de la data înregistrării cererilor.

Prin urmare, Curtea a reținut că, în condițiile în care titlul

în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate al pârâtei nu a fost

desființat printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă, nu se poate solicita radierea dreptului de proprietate

printr-o acțiune în rectificarea cărții funciare. În

consecință, s-a constatat că instanța de apel a

pronunțat o hotărâre legală, constatând inadmisibilitatea

pretențiilor reclamantului pe calea unei acțiuni în rectificare de

carte funciară.

Pentru

aceste considerente, s-a constatat că nu este întrunit motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

Motivul

prevăzut de art. 304 pct. 8 C.proc.civ. nu a fost examinat, având în

vedere că niciuna dintre criticile aduse deciziei recurate nu se

circumscrie acestuia.

Ca atare,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ., s-a respins ca

nefondat recursul reclamantului.