ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1353/2017

Decizia nr. 1353/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Cererea formulată la data de 6 decembrie 2016 și înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/109/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții U.A.T. Cândești și Instituția primarului U.A.T. Cândești, solicitând obligarea pârâților la plata sumei de 7.572 RON, reprezentând diferența de diurnă până la cuantumul de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară/zi pentru perioada în care a îndeplinit funcția de președinte al Biroului electoral de circumscripție nr. 19 Cândești, precum și la plata dobânzii legale calculată de la data de 7 iunie 2016 și până la achitarea efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.

Prin Încheierea din 3 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/109/2016, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis excepția necompetenței materiale funcționale a completului de contencios administrativ și fiscal și a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea acesteia spre repartizare aleatorie secției de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Argeș. În motivare s-a reținut că, față de obiectul acțiunii formulate de reclamant, ce nu se află în raport de serviciu cu pârâtele, ci evocă un conflict de drepturi conform art. 231 C. muncii, prezenta cauză nu face parte dintre cele date de lege în competența completului de contencios administrativ și fiscal. Prin Sentința nr. 1.940 din 24 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/109/2016*, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

În considerentele hotărârii se menționează că cererea reclamantului este de competența tribunalului, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, iar acesta nu își desfășoară activitatea la această instanță, ci în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosarul cauzei. În consecință, instanța a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale și derogatorii, ce sunt de strictă interpretare și care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul care are calitatea de reclamant, situație ce nu se regăsește în speță.

Nefiind incident cazul de prorogare de competență prevăzut de art. 127 C. proc. civ., s-a arătat că Tribunalul Argeș apare ca fiind necompetent absolut, competența de soluționare a cauzei aparținând Tribunalului Dâmbovița, ca instanță în a cărei circumscripție reclamantul are locul de muncă. Prin Sentința nr. 1.525 din 26 iunie 2017, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-l soluționa. Instanța a reținut că, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul are calitatea de procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

- D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Dâmbovița, astfel că își desfășoară activitatea în mod efectiv pe lângă Tribunalul Dâmbovița, în contextul în care, la Biroul Teritorial Dâmbovița al D.I.I.C.O.T., toate infracțiunile cercetate de D.I.I.C.O.T. intră în competența tribunalului. S-a arătat că infracțiunile date în competența D.I.I.C.O.T., prin art. 11 din O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea D.I.I.C.O.T., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt de competența tribunalului, astfel că în mod efectiv reclamantul își desfășoară activitatea pe lângă Tribunalul Dâmbovița și nu în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, cum a motivat Tribunalul Argeș.

Tribunalul Dâmbovița a subliniat că adeverința eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița atestă drepturile salariale ale reclamantului la data când acesta a fost detașat ca președinte al biroului electoral de circumscripție la alegerile locale din 2016, însă la momentul formulării cererii de chemare în judecată acesta își desfășura activitatea în mod efectiv ca procuror în cadrul Biroului Teritorial Dâmbovița al D.I.I.C.O.T., situație ce justifică adresarea cererii de chemare în judecată unei instanțe de același grad cu cea în care își desfășoară activitatea din cadrul oricăreia dintre curțile de apel învecinate, incidente fiind dispozițiile art. 127 alin. (3), raportat la alin. (1) C. proc.

civ. Dată fiind împrejurarea că alegerea de competență este facultatea reclamantului aflat în situația reglementată de art. 127 C. proc. civ. și, în speța de față, acesta s-a adresat Tribunalului Argeș, competența de soluționare a cererii aparține acestui tribunal și nu Tribunalului Dâmbovița, motiv pentru care urmează a fost admisă excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc.

civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, în considerarea argumentelor ce urmează: Obiectul cauzei de față, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competență, este cererea reclamantului de plată a drepturilor bănești neachitate reprezentând diferență de diurnă pentru perioada în care reclamantul a îndeplinit funcția de președinte al Biroului electoral de circumscripție nr. 19 Cândești. Instanța competentă pentru soluționarea litigiului, potrivit art. 210 din Legea nr. dialogului social nr. 62/2011, este tribunalul în a cărui circumscripție reclamantul își are domiciliul sau locul de muncă. Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

"Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea." Prevederile art. 127 alin. (3) C. proc. civ. stabilesc că "Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor." Potrivit Deciziei nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc.

civ., sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în prima instanță. Textul de lege vizează două situații, anume când una din persoanele vizate are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea". Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe. Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul are calitatea de procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

- D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Dâmbovița. Infracțiunile date în competența D.I.I.C.O.T., prin art. 11 din O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea D.I.I.C.O.T., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt de competența tribunalului, astfel că în mod efectiv reclamantul își desfășoară activitatea la parchetul care funcționează pe lângă Tribunalul Dâmbovița Această situație justifică adresarea cererii de chemare în judecată unei instanțe de același grad din cadrul oricăreia dintre curțile de apel învecinate, având în vedere dispozițiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ. În consecință, ținând seama deopotrivă de calitatea reclamantului de procuror la parchetul care funcționează pe lângă Tribunalul Dâmbovița și de interpretarea stabilită prin Decizia nr. 7/2016 pronunțată în interesul legii, competența de soluționare a cauzei va fi determinată în favoarea Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2017. Procesat de GGC - N