ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2943/2016

HOTĂRÂRE
02.11.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2943/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 2943/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/95/2015, reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Mârșa, a formulat plângere împotriva refuzului comunicării informațiilor de interes public, solicitând instanței de judecată să constate refuzul nelegal al pârâtei de a furniza informațiile de interes public solicitate și să oblige pârâta la comunicarea informațiilor de interes public din categoria celor care se comunică din oficiu, individualizate conform adresei înaintate pârâtei respectiv: copia bilanțului contabil al instituției la data de 31.12.2014; bugetul și contul de execuție al instituției în forma finală, aferent anului 2014; care este cuantumul amenzilor necolectate la bugetul pârâtei pentru perioada 01.01.10-01.01.15; care este numărul de somații și titluri executorii emise pentru perioada 01.01.10-01.01.15; care este suma recuperată în cadrul procedurilor de executare silită fiscală în perioada 01.01.10-01.01.15; care este numărul dosarelor de conversie a amenzii în muncă în favoarea comunității înaintat de pârâtă autorității competente în perioada 01.01.10-01.01.15; deține instituția pârâtă un spațiu pentru consultarea informațiilor publice conform obligației legale prev. la art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 544/2001.

A mai solicitat reclamantul să fie obligată pârâta la a comunica: structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice; lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii; numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice; actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice; structura organizatorică (organigrama), atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice; lista societăților comerciale cu care a încheiat contracte de achiziție publică instituția pârâtă pentru perioada 01.01.10-01.01.15, cu precizarea sumelor achitate fiecărui furnizor/prestator, urmând ca pârâta să comunice informațiile de interes public conform dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 prin poștă electronică.

În măsura în care pârâta face proba lipsei mijloacelor de comunicare prin poștă electronică, s-a solicitat să se dispună comunicarea informațiilor publice la sediul pârâtei conform dispozițiilor art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 544/2001.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 240 din data de 08 februarie 2016, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței teritoriale a secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu și a declinat în favoarea Tribunalului Giurgiu competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Mârșa, jud. Giurgiu.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, cu privire la competența materială și teritorială, incidența dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 544/2001, care derogă de la cele generale cuprinse C. proc. civ., dar care, în materie de contencios administrativ, se completează cu cele ale Legii nr. 554/2004, care prevăd competența alternativă de la sediul/domiciliul reclamantului sau sediul/domiciliul pârâtului.

Întrucât reclamantul are sediul în municipiul București, iar autoritatea publică pârâtă în comuna Mârșa, jud. Giurgiu, s-a apreciat că litigiul de față trebuie soluționat exclusiv de către Tribunalul București și nu de către Tribunalul Gorj, în a cărui rază de competență nu își are sediul niciuna dintre părți.

Prin sentința civilă nr. 3574 din data de 6 aprilie 2016, Tribunalul București a admis excepția de necompetență teritorială, a declinat în favoarea Tribunalului Gorj competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare și pârâta U.A.T.C. Mârșa, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, instanța a constatat că încă de la momentul sesizării Tribunalului Gorj, sediul indicat de reclamant era în municipiul Târgu Jiu, jud. Gorj, iar în ceea ce privește adresa de sediu menționată de reclamant în cererea de informații adresată autorității pârâte, s-a apreciat că nu au fost făcute verificări de către Tribunalul Gorj, nefiind precizate motivele pentru care nu s-a ținut cont de adresa de sediu indicată în acțiune.

Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii .

Reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 544/2001, solicitând constatarea refuzului nejustificat al U.A.T. Comuna Mârșa de a comunica anumite informații de interes public, precum și obligarea autorității publice pârâte la comunicare informațiilor solicitate.

Legea nr. 544/2001 este o lege specială, care reglementează procedura de comunicare a informațiilor de interes public, precum și procedura de urmat în situația încălcării drepturilor prevăzute în cuprinsul actului normativ.

Astfel, potrivit art. 22 alin. (1), „în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”

Aceste norme de competență derogă de la normele generale de competență și stabilesc o competență teritorială alternativă, în favoarea instanței de la domiciliul/sediul reclamantului sau a celei de la sediul autorității pârâte.

În prezenta cauză, Înalta Curte reține că, potrivit informațiilor de bază furnizate de site-ul oficial al Oficiului Național al Registrului Comerțului, reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare este o persoană juridică de naționalitate română, cu sediul în București, sector 6, și doar aceste date de identificare sunt opozabile terților și produc efecte juridice în relațiile cu aceștia.

Înalta Curte apreciază că indicarea domiciliului procesual ales la Cabinetul individual de avocat A. din Târgu Jiu, jud. Gorj, nu poate avea ca efect o prorogare de competență, câtă vreme, potrivit normei imperative edictate în cuprinsul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, competența de soluționare a cauzei putea aparține Tribunalului București (instanța de la sediul reclamantului) sau Tribunalului Giurgiu (instanța de la sediul autorității pârâte), astfel încât învestirea Tribunalului Gorj nu a avut un suport legal.

Constatând că prezentul conflict de competență privește două instanțe de același grad, dintre care doar una este competentă teritorial, potrivit legii, să judece acțiunea reclamantului, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Programul pentru Aplicații Bugetare și pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Mârșa în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 noiembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-06-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1862/2016
Decizia nr. 1862/2016 Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G
ÎCCJ 2016-03-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 918/2016
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția de co
ÎCCJ 2018-01-16
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 33/2018
. 2546 din data de 6 octombrie 2017, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârâți și, în consecință a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel C
ÎCCJ 2017-01-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 189/2017
materiale a Tribunalului Gorj și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. Gorj și Autoritatea C., în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și f
ÎCCJ 2016-10-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2864/2016
Decizia nr. 2864/2016 I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, după declinarea de competență dispusă prin sentința n
Sursă