ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 147/2018

Decizia nr. 147/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data 07 iulie 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Transporturilor,

- suspendarea aplicării și constatarea nelegalității Ordinului comun nr. 816 din 29 iunie 2015 și nr. 1349 din 29 iunie 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 83/2015;

- anularea art. 2 (referitor la abrogarea art. 25 din Normele de aplicare a Legii nr. 223/2007) din Ordinul comun nr. 816 din 29 iunie 2015 și nr. 1349 din 29 iunie 2015.

Prin Sentința civilă nr. 3101 din 23 noiembrie 2015, instanța a respins excepțiile inadmisibilității invocate de pârâți, ca neîntemeiate, și a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamantul A. și pârâtul Ministerul Transporturilor.

2.1. Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului său, modificarea, în parte, a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată.

2.2. Recurentul-pârât Ministerul Transporturilor și-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. și a solicitat casarea, în parte, a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în judecată, ca inadmisibilă.

3.1. Examinarea recursurilor în completul filtru, în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului ce formează obiectul prezentei cauze, în urma verificării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 486 și ale art. 487 C. proc. civ., republicat, s-a constatat, sub rezerva depunerii de către recurentul-reclamant a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, că recursurile sunt admisibile.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 13 noiembrie 2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, și, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a dispus comunicarea actului către părți.

Totodată, s-a revenit cu adresă către recurentul-reclamant cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, sub sancțiunea anulării recursului.

Intimatul-pârât Ministerul Muncii și Justiției Sociale a depus punct de vedere asupra raportului admisibilității în principiu a recursului, prin care a solicitat admiterea recursului pârâtului Ministerul Transporturilor și respingerea recursului reclamantului A., ca nefondat.

3.2. Analizarea incidenței în cauză a dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat. Condițiile de admisibilitate în principiu a recursurilor.

3.2.1. Completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față, constată că recursul recurentului-reclamant A. nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Astfel, deși prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut faptul că recurentul-reclamant nu a făcut dovada timbrării recursului și deși recurentului i s-a pus în vedere, prin adresa instanței din 14 noiembrie 2017, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Potrivit art. 33 din aceeași ordonanță, taxele de timbru se plătesc anticipat.

De asemenea, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

3.2.2. În ceea ce privește recursul pârâtului Ministerul Transporturilor având în vedere faptul că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate, completul de filtru apreciază că, față de obiectul pricinii - anulare act administrativ, neexistând o jurisprudență constantă la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul nu poate fi soluționat potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) sau (6) C. proc. civ.

3.3. Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, completul de filtru, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul reclamantului A., decizia urmând a fi comunicată părților, și, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., va admite în principiu recursul pârâtului Ministerul Transporturilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 3101 din 23 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Fără cale de atac.

Admite în principiu recursul formulat de pârâtul Ministerul Transporturilor.

Acordă termen pentru soluționarea recursului Ministerului Transporturilor la data de 05 martie 2018, complet 9, cu citarea părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - CT