ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 1 din 05 ianuarie 2016 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. x/117/2013, în baza art. 386 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpata A. prin apărător ales.

În baza art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată din oficiu cu privire la inculpata B.

În baza art. 48 rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplic. art. 65, 66 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, prev. de art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara, conform programului ce îi va fi stabilit de către consilierul de probațiune;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligată inculpata, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile, în cadrul unor activități desfășurate de Primăria mun. Hunedoara.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere, prev. de art. 96 C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată, timpul detenției preventive începând cu data de 24 aprilie 2013 și până la 17 ianuarie 2014.

În baza art. 396 alin. (8) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pus în mișcare împotriva inculpatei C., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale, prev. de art. 155 alin. (4) C. pen. rap. la art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

În baza art. 397 rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Județean Hunedoara - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a dispus menținerea sechestrului asigurător asupra sumei de 8.700 lei aparținând inculpatei C., consemnate la D., conform recipisei de consemnare seria TA nr. 2459757, instituit prin Ordonanța nr. x/P/2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din data de 26 aprilie 2013 și procesul-verbal de aplicare a sechestrului, precum și a sechestrului asigurător dispus prin Ordonanța nr. x1/P/2012 a aceluiași parchet din data de 14 mai 2013 și procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 14 mai 2013 asupra imobilelor aparținând sus-numitei, după cum urmează: asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafață de 45,31 mp, înscris în CF nr. x-C1-U15 (CF vechi nr. x/45), nr. topo 2170/163/45 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafață de 27,73 mp, înscris în CF nr. x-C1-U20 (CF vechi nr. x/6), nr. topo 2170/158/6 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x-C1-U3 (CF vechi nr. x/9), nr. topo 2170/159/9 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafață de 36 mp, înscris în CF nr. x-C1-U8 (CF vechi nr. x/2), nr. topo 2170/159/2 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafață de 34 mp, înscris în CF nr. x-C1-U2 (CF vechi nr. x/10), nr. topo 2170/159 din 10 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...) jud. Hunedoara, în suprafață de 44 mp, înscris în CF nr. x-C1-U10 (CF vechi nr. x/58), nr. topo 2170/154 din 58 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din imobilul situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, în suprafață de 61,88 mp, înscris în CF nr. x-C1-U8 (CF vechi nr. x/28), nr. topo 2032/27/9/4 din 28 (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din spațiul comercial, extindere, în suprafață de 51 mp, situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x, nr. cadastral x (bun comun cu E.); asupra cotei de ½ din teren intravilan în suprafață de 233,04 mp, situat în mun. Hunedoara, str. (...), jud. Hunedoara, înscris în CF nr. x, nr. topo 1650 (bun comun cu E.).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri falsificate: cele eliberate de inculpatul F.: adeverință medicală nr. 285 din 20 mai 2008, pentru G. (fals prescris), adeverința medicală nr. 284 din 20 mai 2008 pentru H. (fals prescris), adeverințele medicale nr. 357 din 19 iunie 2008 (fals prescris), nr. 387 din 28 mai 2009 și scrisoarea medicală din 19 iunie 2008 (fals prescris) pentru I., adeverințele medicale nr. 10176 din 15 septembrie 2008, nr. 567 din 31 august 2009, scrisoarea medicală din 15 septembrie 2008 și biletul de ieșire din spital nr. 10176 din 15 septembrie 2008 pentru J., adeverința medicală nr. 676 din 24 noiembrie 2008 și scrisoarea medicală din 24 noiembrie 2008 pentru K., adeverințele medicale nr. 166 din 18 martie 2009 și 593 din 22 septembrie 2009, precum și scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru L., adeverințele medicale nr. 188 din 26 martie 2009, nr. 572 din 31 august 2009 și scrisoarea medicală din 26 martie 2009 pentru M., adeverințele medicale nr. 168 din 18 martie 2009, nr. 568 din 31 august 2009 și scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru N., adeverințele medicale nr. 169 din 18 martie 2009, nr. 569 din 31 august 2009 și scrisoarea medicală din 18 martie 2009 pentru O., adeverințele medicale nr. 12338 din 07 noiembrie 2008, nr. 7511 din 12 august 2009, scrisoarea medicală din 07 noiembrie 2008 și biletele de ieșire din spital nr. 12338 din 05 noiembrie 2008 și nr. 7511 din 12 august 2009 pentru P., adeverințele medicale nr. 246 din 06 aprilie 2009, nr. 571 din 31 august 2009 și scrisoarea medicală din 06 aprilie 2009 pentru Q., adeverința medicală nr. 512 din 17 august 2009 și scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru B., adeverința medicală nr. 573 din 31 august 2009 și scrisoarea medicală din 31 august 2009 pentru R., adeverința medicală nr. 510 din 17 august 2009 și scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru S., adeverința medicală nr. 511 din 17 august 2009 și scrisoarea medicală din 17 august 2009 pentru Ș.; cele eliberate de inculpata A.: rapoartele de evaluare psihologică din 11 mai 2009 și din 14 august 2009, precum și examenul psihologic din 11 mai 2009 pentru I., raport de evaluare psihologică din 27 august 2009 și MMSE din 27 august 2009 pentru J., rapoarte de evaluare psihologică din 19 martie 2009 și 14 august 2009, precum și MMSE pentru L., rapoarte de evaluare psihologică din 27 martie 2009 și 14 august 2009, precum și MMSE pentru M., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 și MMSE pentru N., rapoarte de evaluare psihologică din 19 martie 2009 și 27 august 2009, precum și un MMSE pentru O., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 și MMSE pentru P., raport de evaluare psihologică din 12 aprilie 2009 și MMSE pentru Q., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 și MMSE pentru B., raport de evaluare psihologică din 01 septembrie 2009 și MMSE pentru R., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 și MMSE pentru S., raport de evaluare psihologică din 14 august 2009 și MMSE pentru Ș.; precum și cele eliberate de inculpata T.: adeverința medicală nr. 345 din 19 ianuarie 2005 și referatul din 19 ianuarie 2005 pentru C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul emis la data de 19 august 2013 în Dosar nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost trimiși în judecată inculpații: C., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (18 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; U., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 264 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; F., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (15 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals intelectual, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 289 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; A., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (12 acte materiale), prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (28 acte materiale), prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 262 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., au fost trimiși de asemenea în judecată inculpații: G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ș., Ț., fiecare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și T., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.

În temeiul art. 38 rap. la art. 45 C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei față de învinuita B., pentru infracțiunile de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., tentativă la înșelăciune (două infracțiuni), prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. și uz de fals (trei infracțiuni), prev. de art. 291 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare al instanței, s-a reținut în esență că, inculpata C., în perioada 2008 - 2010, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a ajutat pe învinuiții G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ș., Ț. și B., să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice în care erau menționate afecțiuni psihice nereale și să obțină astfel, fără drept, indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, cauzând un prejudiciu de peste 589.884 lei bugetului de stat și bugetelor locale;

Totodată, în perioada 2004 - 2005, i-a indus în eroare pe reprezentații Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Hunedoara, prin folosirea unor documente medicale ce atestau afecțiuni psihice nereale, obținând astfel fără drept indemnizații lunare pentru persoane cu handicap și cauzând un prejudiciu de peste 18.546 lei bugetului de stat.

Inculpata U., în perioada februarie - aprilie 2013, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a insistat, în mod sistematic, pe lângă învinuiții R., Ș., L., P., M., B., O. și Ț., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală în cauză.

Inculpatul F., în perioada 2008 - 2009, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpatei C., i-a ajutat pe învinuiții G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ș. și B., să inducă în eroare (sau să încerce să inducă în eroare) pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin furnizarea unor documente medicale în care a menționat afecțiuni psihice nereale, pe baza cărora învinuiții au obținut, fără drept, indemnizații lunare pentru persoane cu handicap și au cauzat un prejudiciu de peste 570.434 lei bugetului de stat și bugetelor locale;

Totodată, în perioada 20078 - 2009, în calitate de medic specialist psihiatru, în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a eliberat documente medicale pentru învinuiții G. (o adeverință medicală la data de 20 mai 2008 - fals prescris), H. (o adeverință medicală la data de 20 mai 2008 - fals prescris), I. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală, din care o adeverință și scrisoarea medicală la data de 19 iunie 2008 - falsuri prescrise), J. (2 adeverințe medicale, o scrisoare medicală și un bilet de ieșire din spital), K. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), L. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), M. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), N. (2 adeverințe și o scrisoare medicală), O. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), P. (2 adeverințe medicale, o scrisoare medicală și două bilete de ieșire din spital), Q. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), B. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), R. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), S. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală) și Ș. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), în care a consemnat afecțiuni psihice nereale.

Inculpata A., în cursul anului 2009, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpatei C., i-a ajutat pe învinuiții I., J., L., M., N., O., P., Q., B., R., S. și Ș., să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, furnizându-le rapoarte de evaluare și teste MMSE, în care a consemnat psihodiagnostice și punctaje nereale, în baza cărora învinuiții au obținut fără drept indemnizații lunare de handicap, și au cauzat un prejudiciu de peste 367.991 lei bugetului de stat și bugetelor locale;

Totodată, în cursul anului 2009, la solicitarea inculpatei C., a completat rapoarte de evaluare psihologică și teste MMSE pentru învinuiții I. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un examen psihologic), J. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), L. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), M. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), N. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), O. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), P. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Q. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), B. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), R. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), S. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE) și Ș. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), în care a consemnat psihodiagnostice și punctaje nereale, fără să-i evalueze pe învinuiți, acte ce au fost folosite la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unor indemnizații de handicap,

Inculpata G., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 49.024 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpatul H., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 75.295 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata I., începând cu anul 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 28.808 lei.

Totodată, începând cu anul 2008, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata J., începând cu anul 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 44.803 lei.

Totodată, începând cu anul 2008, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata K., în cursul anului 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 43.985 lei.

Totodată, în cursul anului 2008, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata L., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 44.140 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap. Inculpatul M., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 35.472 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata N., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 49.455 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata O., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 40.600 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpatul P., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 40.600 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpatul Q., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 39.553 lei.

Totodată, în cursul anului 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata R., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 10.062 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata S., începând cu anul 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 34.142 lei.

Totodată, începând cu anul 2009 a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpatul Ș., în cursul anului 2009, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 34.495 lei.

Totodată, începând cu anul 2009, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata Ț., în cursul anului 2010, i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice nereale, obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat și bugetului local fiind de peste 16.708 lei.

Totodată, în cursul anului 2010, a folosit documente medicale și evaluări psihologice nereale, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, în vederea obținerii unei indemnizații lunare de handicap.

Inculpata T., în cursul anului 2005, a ajutat-o pe inculpata C. să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Hunedoara, furnizându-i documente medicale în care a consemnat afecțiuni psihice nereale (falsuri prescrise), inculpata obținând astfel, fără drept, o indemnizație lunară de handicap, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de peste 18.000 lei.

În baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că în perioada 2008 - 2010, inculpata C. a conceput și a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizațiilor de handicap în cazul unor persoane sănătoase, ce pretindeau însă că suferă de afecțiuni psihice grave, în special demențe Alzheimer și de altă etiologic.

Activitatea infracțională a fost plănuită de inculpata C., pe baza propriei experiențe și pentru ducerea la îndeplinire a planului infracțional, s-a folosit de Asociația de Psihiatrie W. - Hunedoara, pe care a înființat-o în anul 2004.

Potrivit declarației inculpatei T., coroborată cu celelalte probe administrate în cauză, în anul 1984, inculpata C. lucra în cadrul Combinatului Siderurgic Hunedoara, în condiții grele de muncă și se ocupa și de contrabandă cu metale prețioase, activitate descoperită de autorități.

Pentru a scăpa de răspundere, inculpata C., cu ajutorul unor relații personale, s-a internat în luna noiembrie 1984 la o unitate sanitară din mun. Timișoara, cu diagnosticul de "episod psihotic atipic relațional", biletul de ieșire din spital făcând referire și la o "pseudodemență posibil supralicitată". În certificatul medical eliberat în urma internării, se recomanda schimbarea locului de muncă (fără zgomot, răspundere și tensiune psihică), scutire de ture de noapte, iar pe timp de trei luni program redus cu 25%.

În perioada 1984 - 1988, conform fișei de consultații nr. 345 de la Spitalul Municipal Hunedoara, inculpata C. a beneficiat de numeroase concedii medicale, fiind consultată de același medic, respectiv inculpata T.

În anul 1988, inculpata a fost consultată de doi alți medici și în mod suspect și-a întrerupt relația cu unitatea sanitară până în luna aprilie 1990, când a început să fie consultată din nou de inculpata T. în vederea documentării pentru pensionare. Ulterior, până în anul 2005, inculpata a beneficiat de asistența aceluiași medic ce a consultat-o și i-a eliberat diverse documente în majoritatea lor pentru diferite comisii de pensionare, comisii de expertiză, comisii de încadrare în grad de handicap, ori pentru diferite proceduri judiciare.

Raportat la modul în care s-au derulat evenimentele, ipoteza cea mai plauzibilă este aceea că, inculpata s-a internat în anul 1984, simulând afecțiuni psihice, pentru a scăpa de răspundere, în condițiile în care fusese prinsă de autorități făcând trafic cu metale prețioase și pentru a obține condiții mai bune la locul de muncă și concedii medicale, iar după 1990 a exploatat istoricul medical, adaptându-se la noile realități socio-politice, obținând în mod fraudulos asistență socială și începând cu anul 2004 chiar indemnizații de handicap.

Astfel, în anii 2004 și 2005, inculpata C., folosind și acte medicale în care inculpata T., în calitate de medic primar psihiatrie la Spitalul X. Hunedoara, a menționat în mod nereal că ar suferi de "schizofrenie paranoidă" (o adeverință medicală și un referat din data de 19 ianuarie 2005 - falsuri prescrise), i-a indus în eroare pe reprezentanții Comisiei de Expertiza Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, obținând încadrarea în grad de handicap accentuat, conform certificatelor de încadrare în grad de handicap nr. 12870 din 25 februarie 2004 (valabil 12 luni) și respectiv, certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 19750 din 09 februarie 2005 (permanent).

De menționat este faptul că, inculpata T. este membru fondator al W. Hunedoara, alături de inculpatele C. și U.

În realitate, inculpata C. nu suferă de "schizofrenie paranoidă", ci de tulburare mixtă de personalitate și avea capacitatea de a aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale - discernământ prezent raportat la fapta imputată, așa cum rezultă din Raportul de expertiză medico-legală psihiatric nr. A1/5151/2013 al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București dispus în faza de urmărire penală (raportat la perioada infracțională 2008-2010), precum și din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 21 mai 2015 întocmit de IML Cluj-Napoca, dispus în faza de judecată (raportat la perioada infracțională februarie 2004 - februarie 2005.

Această împrejurare a fost confirmată și de inculpata T. care a declarat că și-a dat seama că inculpata C. nu suferă de schizofrenie paranoidă, însă, nu a avut forța de a refuza emiterea celor două înscrisuri mai sus arătate, întrucât, acest diagnostic i-a fost pus inculpatei C. cu mulți ani înainte de către profesorul Y., renumit medic psihiatru la Clinica de Psihiatrie din mun. Timișoara, cu care sus-numita a și discutat suspiciunile sale în privința inculpatei C., medicul spunându-i că e prea mică să ia decizii peste el; totodată, inculpata T. a precizat că, inculpata C. a refuzat să se interneze vreodată în Clinica de Psihiatrie Hunedoara, alt aspect care i-a trezit suspiciuni, plus faptul că, un bolnav cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă se degradează în timp, ceea ce nu a fost cazul la inculpata C.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 18.546 lei, reprezentând prejudiciul pretins cauzat de inculpata C.

Cunoscând deja din propria experiență că autoritățile pot fi ușor induse în eroare, cu complicitatea unor medici și alți specialiști, sub acoperirea Asociației de Psihiatrie W., Hunedoara, inculpata C. a procedat la racolarea a numeroase persoane din județele Cluj și Hunedoara, pe care le-a ajutat să obțină în mod fraudulos indemnizații de handicapat, organizând procurarea de documente medicale și evaluări psihologice în care erau menționate în mod nereal afecțiuni psihice grave, în schimbul unor sume de bani și a unor cotizații lunare achitate, aparent, către asociație.

Inculpata C. îi racola personal sau prin interpuși (de exemplu numita Z. din Turda, în prezent decedată), pe cei ce doreau să obțină indemnizații de handicap și pentru acest serviciu le cerea, de regulă, încă de la început, echivalentul în lei a aproximativ 1.000 euro, după care, încasa de la aceștia suma de 50 lei pe lună, cu titlu de "cotizație" pentru Asociația W., eliberând în schimb chitanță doar pentru 20 lei.

În continuare, inculpata C. organiza procurarea de documente medicale și evaluări psihologice pentru persoanele racolate, cu sprijinul unor medici psihiatri și psihologi, în speță inculpații F. și A., precum și învinuiții AA., BB. și CC., ce eliberau actele medicale, respectiv acte de evaluare psihologică, de cele mai multe ori fără a-i consulta pe titulari și fără ca aceștia să fie prezenți.

În etapa în care erau făcute anchete sociale, verificări și evaluări de către Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap și de către autoritățile locale, inculpata C. îi instruia pe cei racolați (în speță inculpații din prezenta cauză), să simuleze simptomele afecțiunilor psihice pe care pretindeau că le au.

De asemenea, inculpata C., prevalându-se de calitatea de reprezentant al Asociației W., făcea presiuni asupra membrilor comisiilor de evaluare, procedând la o veritabilă hărțuire a acestora, în scopul de a obține încadrarea în gradul de handicap dorit.

În acest context, inculpata insista să fie anunțată atunci când urmau să fie făcute anchetele sociale sau verificări, tocmai pentru ca inculpații să poată fi găsiți acasă și să simuleze că sunt bolnavi psihic. Este de menționat că în multe situații în care verificările au fost făcute inopinat, s-a constatat că, inculpații, fie lipseau de acasă, fie erau implicați în diferite activități specifice unor persoane sănătoase, fie aveau un comportament incompatibil cu statutul de bolnav psihic ce necesită încadrarea într-un grad de handicap.

În final, după încadrarea în gradul de handicap, inculpata C. ridica efectiv certificatele aferente de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, pe bază de semnătură și le înmâna titularilor.

S-a menționat de către prima instanță că afecțiunile psihice grave (de regulă demențe de diverse etiologii) de care s-au prevalat inculpații, determină o alterare profundă a capacității de autoasistență și autoservire a bolnavilor. Cu alte cuvinte, bolnavul care suferă de aceste afecțiuni nu se poate îngriji singur, având nevoie de asistența unei alte persoane, sarcină epuizantă, atât fizic, cât și psihic pentru membrii familiei ce acordă de regulă această asistență.

Aceste afecțiuni psihice sunt incurabile, fiind posibilă doar încetinirea evoluției bolii prin administrarea constantă a unei medicații adecvate.

În speță, inculpații nu au luat, de regulă, nici un tratament specific, deși au pretins că suferă de aceste afecțiuni grave.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații C., U., F., Ș. și J., cu toții criticând sentința apelata că fiind netemeinică și nelegală și au solicitat desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) C. proc. pen. achitarea lor pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și respingerea acțiunilor civile.

În motivarea apelului inculpata C. a arătat că actele reținute în sarcina sa nu au valență infracțională deoarece a acționat potrivit statului asociației W., respectiv că a făcut demersuri în sensul solicitărilor de urgentare a procedurilor sau ridicare a deciziilor prin care s-a finalizat activitatea comisiei competente și că sfatul dat pacienților de a avea un anumit comportament în fața medicului nu constituie act de complicitate. A mai invocat că nu a făcut niciun demers pentru a influenta decizia medicilor ori membrilor comisiilor de evaluare sau concluziile asistenților sociali aceștia luând decizii pe baza documentației medicale puse la dispoziție de persoanele solicitante.

II. Prin Decizia penală nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-au respins apelurile declarate de inculpații C., U., F., Ș. și J. împotriva Sentinței penale nr. 1 din 05 ianuarie 2016 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 72 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată, timpul detenției preventive, astfel: de la 24 aprilie 2013 până la 17 ianuarie 2014 pentru inculpata C., de la 24 aprilie 2013 și până la 02 decembrie 2013 pentru inculpata U., timpul reținerii de 24 ore începând cu data de 24 iulie 2013 și până la 25 iulie 2013 pentru inculpatul F.

S-au stabilit sumele de 520 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului Ș. și de 260 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatei J.

A fost obligat fiecare inculpat să plătească câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, precum și existența tuturor condițiilor pentru tragerea la răspundere penală a inculpaților-apelanți pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, ajungând-se în final la concluzia corectă că inculpații au comis infracțiunile care fac obiectul cauzei și, totodată, a făcut o încadrare corespunzătoare în dispozițiile legii penale.

De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut că, în cauză, nu se poate adopta o soluție de achitare, astfel cum au solicitat inculpații întrucât probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească confirmă acuzațiile formulate, respectiv participarea inculpaților la întreaga activitate infracțională pentru care au fost trimiși în judecată.

În speță au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpaților și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.

Curtea a reținut că instanța de fond în mod corect a înlăturat apărările inculpaților și a concluzionat că prezumția de nevinovăție a fost răsturnată, comiterea infracțiunilor fiind probată indubitabil.

În acest sens, Curtea și-a însușit motivarea instanței de fond în ceea ce privește situația de fapt, cu completările care au fost făcute referitor la apărările apelanților inculpați.

Contrar susținerilor inculpaților C. și F., probele cauzei demonstrează că întreaga activitate infracțională nu ar fi fost posibilă fără existenta unei colaborări între cei doi. Rezulta din declarațiile inculpaților - beneficiari ai certificatelor de handicap, dar și a martorilor audiați că inculpata C. era cea care, direct sau prin intermediul numitei Z., identifica și racola persoane care erau interesate de obținerea de certificate de handicap, cunoscând că aceștia nu prezentau afecțiuni care să-i îndreptățească la obținerea acestora. Identificarea doritorilor se realiza fie când aceștia se aflau în așteptare la cabinete medicale pentru investigații sau, cum este cazul inculpatei J., la sediul DGASPC ori prin abordarea directa de către numita Z. care le făcea cunoștință doritorilor cu inculpata C.

C. Împotriva Deciziei nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a declarat recurs în casație inculpata C.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017, pronunțată de Curte de Apel Cluj, secția penală și de minori.

A trimis cauza la Completul 3 în vederea soluționării și a acordat termen la data de 31 ianuarie 2018, cu citarea recurentei inculpate și a intimaților, precum și asigurarea apărării obligatorii, reținându-se că raportat la dispozițiile legale menționate și la motivele invocate, s-a constatat că cererea de recurs în casație formulată de inculpata C., îndeplinește condițiile prevăzute de art. 440 alin. (4) C. proc. pen.

Analizând recursul în casație declarat de inculpata C., Înalta Curte constată că motivele invocate nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Prin recursul în casație declarat, inculpata C. a criticat hotărârea atacată cu privire la încălcarea dispozițiilor privind competența după calitatea persoanei întrucât unul dintre inculpați avea calitatea de medic militar.

De asemenea, a susținut recurenta că inculpatul F. era medic primar psihiatru în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, având gradul de locotenent colonel, iar potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., cauza trebuia judecată în primă instanță de Tribunalul Militar Cluj.

În plus, potrivit art. 56 alin. (4) C. proc. pen., urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari, se efectuează în mod obligatoriu de către procurorul militar.

Potrivit art. 44 alin. (1) și 4 C. proc. pen.: în caz de reunire, dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, competența aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad; dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile.

Din analiza actelor dosarului se constată că în prezenta cauză inculpatul F. avea calitatea de medic psihiatru în cadrul Spitalului V. Cluj-Napoca, cu gradul de locotenent colonel fiind singura parte cu o calitate specială ce ar fi putut atrage competența instanței militare.

Cu toate acestea, având în vedere că ceilalți inculpați nu au nicio calitate de natură a atrage competența instanței militare, Înalta Curte constată că în cauză competentă a soluționa cauza era instanța civilă, respectiv Tribunalul Cluj.

În egală măsură, se reține că potrivit vechilor dispoziții competentă ar fi fost tot instanța civilă raportat la art. 35 alin. (2) C. proc. pen. anterior.

În ceea ce privește nulitatea urmăririi penale pentru incidența efectelor Deciziei nr. 302/2017 a Curții Constituționale se constată că decizia instanței de contencios constituțional se referă în realitate la art. 281 C. proc. pen.

Cazul de recurs vizează numai nerespectarea competenței materiale sau personale la momentul judecății. Față de aceste aspecte Înalta Curte apreciază că în speță nu este incident cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.

De altfel, Înalta Curte constată că nici nu ar fi posibilă revenirea în faza de urmărire penală. În acest sens, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii în Dosarul nr. x/1/2017, precum și Decizia nr. 22 din 09 iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Dosarul nr. x/1/2015/HP/P.

În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata C., împotriva Deciziei penale nr. 967/A din data de 20 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată C. în sumă de 150 lei, rămâne în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimați inculpați, în sumă de câte 520 lei rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - GV