ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3465/2016

Decizia

nr. 3465/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, următoarele:

Curtea de Apel București, secția a V III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3304 din 3 decembrie 2014, a admis excepțiile tardivității plângerii prealabile, lipsei calității procesuale active și lipsei de interes privind cererea de anulare și suspendare a executării H.G. nr. 1153/2012, respingând în consecință cererea formulată de reclamanta Asociația A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și intervenienții A. SRL în nume propriu și în calitate de mandatar al B. LTD (fostă C. Ltd.).

Prin aceeași sentință, a respins ca nefondată excepția tardivității plângerii prealabile privind cererile formulate în legătură cu H.G. nr. 1184/2012, H.G. nr. 1185/2012, H.G. nr. 1186/2012, H.G. nr. 1187/2012 și H.G. nr. 1188/2012.

Totodată a admis excepțiile lipsei de interes, respectiv lipsei calității procesuale active invocate în legătură cu cererile de anulare și suspendare executare H.G. nr. 1184/2012, H.G. nr. 1185/2012, H.G. nr. 1186/2012, H.G. nr. 1187/2012 și H.G. nr. 1188/2012, respingând în consecință cererile formulate de reclamanta Asociația A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și intervenienții D. SRL, E. Ltd., F. SRL, G. Limited Company, SC H. SRL, I. SRL, în nume propriu și în calitate de reprezentant al J. Corporation, SC K. SA.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația A., invocând prevederile art. 4, 6 și 8 C. proc. civ.

În esență, recurenta a susținut că în mod nelegal prima instanță a considerat că actele atacate sunt acte administrative individuale, acestea având caracterul unor act normative, așa încât excepția tardivității plângerii prealabile nu poate fi primită.

Totodată, a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 797/2007, apreciind că, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, termenul de introducere a acțiunii pentru terțul vătămat într-un act administrativ adresat altui subiect de drept curge de la data luării la cunoștință a actului vătămător.

În opinia recurentului sentința atacată este și contradictorie, iar, contrar celor reținute de prima instanță, Asociația are calitate procesuală și interes în cauză, făcând trimitere la încălcarea principiilor democarației constituționale și a drepturilor fundamentale, la încălcarea separației și echilibrului puterilor în stat, or, în scopul și obiectivele Asociației se prevede că aceasta urmărește promovarea democrației și cultivarea spiritului civic.

Prin întâmpinări, intimații Agenția Națională pentru Resurse Minerale, D. SRL, E. Ltd., SC H. SRL, I. SRL, Guvernul României, A. SRL, F. SRL și G. Public Limited Company au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, fiind legală și temeinică.

Totodată, intimatele F. SRL și G. Limited Company au invocat și excepția nulității recursului în raport cu prevederile art. 84 alin. (2) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ., apreciind că recursul este și tardiv formulat.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 16 iunie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat că problema de drept care se pune în recurs nu este controversată, fiind incidente prevederile art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimate și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Argumentele de fapt și de drept relevante

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea și suspendarea executării efectelor H.G.nr. 1153/2012 H.G.nr. 1184/2012, H.G. nr. 1185/2012, H.G. nr. 1186/2012, H.G. nr. 1187/2012 și H.G. nr. 1188/2012.

Analizând cu prioritate prima instanță excepțiile tardivității plângerii prealabile, lipsei calității procesuale active și lipsei de interes privind cererea de anulare și suspendare a executării H.G. nr. 1153/2012, precum și excepțiile lipsei de interes, respectiv lipsei calității procesuale active invocate în legătură cu cererile de anulare și suspendare executare H.G. nr. 1184/2012, H.G. nr. 1185/2012, H.G. nr. 1186/2012, H.G. nr. 1187/2012 și H.G. nr. 1188/2012 a ajuns la concluzia că se impune admiterea acestora.

Această soluție este corectă.

Prin H.G. nr. 1153/2012, publicată în M. Of. nr. 812/04.12.2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-10 Parta, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și C. Ltd. în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Prin H.G. nr. 1184/2012, publicată în M. Of. nr. 838/12.12.2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-4 Tulca, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și E. Ltd. în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Prin H.G. nr. 1185/2012, publicată în M. Of. nr. 838 din 12 decembrie 2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-6 Curtici, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și G. Public Limited Company împreună cu H. SRL în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Prin H.G. nr. 1186/2012, publicată în M. Of. nr. 838/12.12.2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-2 Tria, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și J. Corp. în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Prin H.G. nr. 1187/2012, publicată în M. Of. nr. 838/12.12.2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-9 Păuliș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și SC K. SA în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Prin H.G. nr. 1188/2012, publicată în M. Of. nr. 838/12.12.2012, a fost aprobat Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul Ex-11 Buziaș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale în calitate de concedent și SC K. SA în calitate de concesionar; acordul menționat a fost prevăzut în Anexa la H.G., care nu s-a publicat, fiind clasificată.

Din conținutul hotărârilor de Guvern atacate, rezultă că acestea au aprobat acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și diverse societăți - persoane juridice.

Prin urmare, aceste hotărâri sunt aplicabile în situații strict determinate și produc efecte juridice în raport cu un număr determinant/determinabil de persoane, având astfel natura juridică de acte administrative cu caracter individual.

Se constată că în cauză, recurenta-reclamanta Asociația A. este terț în raport cu hotărârile de Guvern contestate, acestea fiind adresate altor subiecte de drept, nu recurentului din prezenta cauză.

În ceea ce privește excepția tardivității plângerii prealabile, în privința H.G. nr. 1153/2012, plângere înregistrată de parte la data de 10.06.2013, se constată că aceasta a fost formulată cu depășirea termenului de 6 luni, prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care se împlinea la data de 04.06.2013, așa încât în mod corect a fost admisă.

Instanța de control reține că în mod întemeiat au fost admise și excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, în privința aceleiași hotărâri de Guvern, și, totodată, excepțiile lipsei de interes, respectiv lipsei calității procesuale active invocate în legătură cu cererile de anulare și suspendare executare H.G. nr. 1184/2012, H.G. nr. 1185/2012, H.G. nr. 1186/2012, H.G. nr. 1187/2012 și H.G. nr. 1188/2012, în raport cu prevederile art. 36 și 33 C. proc. civ.

Din coroborarea scopului asociației recurente și a obiectivelor acesteia, respectiv a intenției declarate și asumate de recurentă ca circumscriind limitele sale de acțiune publică, în acord cu prima instanță, nu se poate considera că Asociația A. s-ar înscrie în definiția noțiunii de organism social interesat, nerezultând că obiectul său de activitate constă în protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni sau, după caz, buna funcționare a serviciilor publice administrative.

Trimiterile recurentei la scopul său de „promovare a democrației” nu pot fi primite, întrucât mențiunea respectivă este una generală și generică, având un sens echivoc raportat la definiția art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, nerezultând suficiente indicii că s-ar fi urmărit inclusiv protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni sau buna funcționare a serviciilor publice administrative.

În speță, asociația recurentă nu a demonstrat că reprezintă un organism social interesat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004 și nici faptul că reprezintă o persoană vătămată conform art. 2 alin. (1) lit. a) prima teză, din Legea nr. 554/2004, adică persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Mai mult, asociația recurentă funcționează la nivelul municipiului București, nu în zonele vizate de acordurile petroliere aprobate prin hotărârile de Guvern în litigiu.

În fine, ținând cont și de prevederile art. 8 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, se constată că în cauză nu există un interes privat, afectat de emiterea actelor administrative contestate, acest interes nefiind nici măcar afirmat prin acțiune, prin care sunt invocate aspecte ținând doar de interesul legitim public.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Asociația A. împotriva sentinței nr. 3304 din 3 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2016.