ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1750/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul A., prin curator B. a solicitat anularea Hotărârii nr. 16811 din 16 august 2016 emisă de Casa Națională de Pensii Publice, prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr. R/5865 din 16 mai 2016 emisă de pârâtă cu privire la respingerea cererii de acordare a pensiei de invaliditate, obligarea pârâtei să aplice prevederile legale privind pensionarea persoanelor cu handicap și acordarea drepturilor cuvenite de la data solicitării acestora, respectiv 16.01.2014, până la obținerea unei hotărâri judecătorești în acest sens.

Prin sentința civilă nr. nr. 899/LM din 19.12.2016, Tribunalul Bihor, secția I civilă, a respins acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A., prin curator B.

Prin decizia civilă nr. 474/A din 04.07.2017, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a respins apelul declarat de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., prin curator B., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 30 august 2017.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 4 octombrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.

La data de 5 octombrie 2017, Completul de filtru C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la filele 25 și 32 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La data de 17 octombrie 2017 s-a înregistrat la dosar punctul de vedere la raport formulat de recurent, prin care acesta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în ce privește sintagma "asigurări sociale", relativ la suprimarea căii de atac a recursului în astfel de litigii.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 9 noiembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Hotărârea atacată cu recurs în prezenta cauză, respectiv decizia nr. 474/A din 04.07.2017 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, a fost pronunțată în soluționarea apelului declarat de reclamantul A., prin curator B., împotriva sentinței civile nr. 899/LM din 19.12.2016 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, prin care s-a respins acțiunea formulată de acesta, având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei emisă de pârâtă prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei de invaliditate.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul C. proc. civ., prevede că hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

Coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect litigii de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia civilă nr. 474/A din 4 iulie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, având ca obiect un litigiu de asigurări sociale, este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În cauza supusă analizei, natura pretenției dedusă judecății, respectiv litigiu de asigurări sociale, se circumscrie dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel că, hotărârea Curții de apel nu este supusă recursului.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 493 alin. (5) din același cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. prin curator B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. prin curator B. împotriva deciziei nr. 474/A din 4 iulie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2017.