ÎCCJ, Decizia nr. 69/2018

Asupra apelului de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis contestația la executare formulată de Serviciul de probațiune București împotriva Sentinței penale nr. 219 din data de 23 martie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2013 privind pe condamnatul A..

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a reținut că la data de 23 mai 2017, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a raportat la alin. (2) C. proc. pen., Tribunalul Militar București, a înaintat spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune București împotriva Sentinței nr. 219 din 23 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia nr. 119 din 24 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, prin care se solicită înlăturarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității cu privire la condamnatul A.

În susținerea acestei cereri, la dosar s-au depus referatul din data de 11 mai 2017 întocmit de Tribunalul Militar București, adresa nr. x din data de 10 mai 2017 a Serviciului de Probațiune București, prin care se propune înlăturarea obligației impusă în sarcina condamnatului A. de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, raportul de evaluare nr. x/SP/C din 10 mai 2017 întocmit de Serviciul de Probațiune București, extras din Decizia nr. x/SP/C din 7 iulie 2016 privind executarea obligației de a presa o muncă neremunerată în folosul comunității prevăzută de art. 93 C. pen., adeverințele medicale din 4 iulie 2016 și din 6 aprilie 2017 și scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 privind starea de sănătate a persoanei condamnate A..

Potrivit raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune București cu nr. x/SP/C din 10 mai 2017 persoana supravegheată A. se află în evidența Serviciului de Probațiune București în perioada 24 mai 2016 - 23 mai 2019, acesta prezentându-se periodic la întrevederile de supraveghere.

În ce privește obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, s-a precizat că persoana supravegheată A. a depus la data de 4 iulie 2016 la dosarul de probațiune adeverința medicală din 7 iulie 2016 din care rezultă că este suferind de HTA controlată terapeutic, cu recomandarea "apt de muncă".

Consilierul de probațiune a emis Decizia nr. 18281/SP/C din 7 iulie 2016 privind executarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, prin care s-a stabilit ca orele de muncă neremunerată în folosul comunității să fie executate în cadrul Centrului de Plasament Cireșarii II Sector 5 București. Persoana supravegheată s-a prezentat la sediul instituției din comunitate, a predat documentele referitoare la prestarea obligației, dar nu a început executarea efectivă a obligației de a presa muncă neremunerată în folosul comunității.

La data de 7 aprilie 2017 persoana supravegheată A. a depus la dosarul de probațiune adeverința medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoțită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X". Recomandările din ambele documente medicale sunt acelea de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

Serviciul de Probațiune București, având în vedere problemele medicale ale persoanei supravegheate A., a apreciat că este necesar ca instanța de judecată, în baza <b>art. 14114</b>

alin. (5) din Hotărârea Guvernului României nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, să se pronunțe cu privire la înlăturarea obligației impuse persoanei sancționate, conform art. 93 alin. (3) C. pen.

Prin Sentința penală nr. 219 din data de 23 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 77 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen. și art. 5 C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 321 C. pen. rap. la art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 77 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen. și art. 5 C. pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare (două acte materiale).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, de 2 ani închisoare și de 8 luni închisoare și s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, respectiv pedeapsa de 2 ani, 2 luni și 20 zile închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani, 2 luni și 20 zile pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus condamnatului să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a impus ca pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile, la SC C. SA, Sector 5 București sau Activități de întreținere și curățenie în cadrul Centrului de plasament Cireșarii II, Sector 5 București.

În baza art. 404 C. proc. pen. s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. (4) C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a menținut sechestrul instituit prin Ordonanța nr. 116/P/2006 din data de 20 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari asupra cotelor părți ce revin inculpatului A., din imobilele (casă de locuit plus teren) situate în orașul Bolintin Vale, jud. Giurgiu, până la concurența sumei de 230.040,28 RON.

Prin Decizia nr. 119 din data de 24 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători au fost admise apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție numai cu privire la inculpații A. și D. și de inculpatul E. cu privire la latura civilă a cauzei și măsura sechestrului asigurător, împotriva Sentinței penale nr. 1198 din 23 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

S-a desființat sentința penală atacată și rejudecând, s-a descontopit pedeapsa de 2 ani, 2 luni și 20 zile închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală de 2 ani închisoare stabilită acestuia pentru participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani.

S-a menținut pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită inculpatului A. pentru participație improprie la infracțiunea de fals intelectual.

Conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedeapsa principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa principală de 8 luni închisoare și s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, respectiv să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 2 luni și 20 zile închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a menținut modalitatea stabilită de prima instanță privind executarea pedepsei pentru inculpatul A., respectiv suspendarea sub supraveghere.

Pedeapsa complementară aplicată inculpatului A. prin prezenta decizie se execută, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Hotărârea de condamnare a fost pusă în executare la data de 25 mai 2016.

Persoana supravegheată A. a depus la data de 4 iulie 2016, adeverința medicală nr. x din 7 iulie 2016 din care rezultă că este suferind de HTA controlată terapeutic, cu recomandarea "apt de muncă".

Prin Decizia Serviciului de probațiune București nr. x/SP/C din data de 7 iulie 2016 s-a stabilit ca orele de muncă neremunerată în folosul comunității să fie executate în cadrul Centrului de Plasament Cireșarii II Sector 5 București, unde persoana supravegheată s-a prezentat, a predat documentele referitoare la prestarea obligației, dar nu a început executarea efectivă a obligației de a presa muncă neremunerată în folosul comunității.

Persoana supravegheată A. a depus la data de 7 aprilie 2017 adeverința medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoțită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X". Recomandările din ambele documente medicale sunt acelea de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut că prin hotărârea definitivă de condamnare, A. a fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile, la SC C. SA, Sector 5 București sau Activități de întreținere și curățenie în cadrul Centrului de plasament Cireșarii II, Sector 5, București, deci, în raport de natura prestațiilor ce puteau fi valorificate de către condamnat, acestea presupuneau o muncă fizică.

În acest sens, inițial, condamnatul a depus adeverința medicală din 7 iulie 2016, din care rezulta că este suferind de HTA controlată terapeutic și avea recomandarea "apt de muncă", ceea ce a condus la stabilirea orelor de muncă neremunerată în folosul comunității și stabilimentul unde acestea urmau a fi executate, respectiv Centrul de Plasament Cireșarii II Sector 5 București.

Ulterior, în luna aprilie 2017, atât medicul de familie, cât și medicii specialiști de la Centrul de boli cardiovasculare "Academician X." au recomandat condamnatului A. evitarea efortului fizic, cu precizarea faptului că prezintă inaptitudine pentru muncă fizică.

Având în vedere constatărilor medicilor de specialitate, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a reținut că A. nu mai poate presta o muncă ce implică un efort fizic.

Raportarea acestei împrejurări la obligațiile ce au fost impuse condamnatului A. prin hotărârea definitivă de condamnare, demonstrează că sunt îndeplinite condițiile legale privind existența unei împiedicări la executare ce a survenit pe parcursul executării.

Coroborând cele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a considerat că din cauza afecțiunilor medicale constatate de către medici de specialitate după începerea executări și dată fiind vârsta condamnatului A., acesta se află în imposibilitate medicală de a presta o muncă fizică, deci de a presta munca în modalitatea stabilită prin hotărârea definitivă de condamnare, hotărâre ce face trimitere la prestarea unei munci fizice neremunerate în folosul comunității.

Împotriva Sentinței penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A., în termenul legal, a formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți - Completul de 5 Judecători la data de 28 februarie 2018 sub nr. x/1/2018, primul termen fiind stabilit aleatoriu pentru data de 2 aprilie 2018, termen la care au avut loc. dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat, precum și ultimul cuvânt al intimatului condamnat A. fiind consemnate detaliat în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, examinând hotărârea atacată, constată că aceasta este temeinică și legală, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen. "Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile, în condițiile stabilite de instanță, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabilește prin legea de executare a pedepselor."

În conformitate cu aceste dispoziții legale, în situația în care persoana condamnată suferă de anumite afecțiuni medicale care nu-i permit să presteze o activitate fizică, instanța înlătură obligația dispusă față de acesta.

În cauza de față, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că prin raportul de evaluare nr. x/SP/C din 10 mai 2017, întocmit de Serviciul de Probațiune București, se arată că persoana supravegheată A. nu poate să presteze o muncă în folosul comunității datorită afecțiunilor medicale, aspect care, de altfel, rezultă atât din înscrisurile medicale depuse la Serviciul de Probațiune București și înaintate la instanța de fond, cât și din înscrisurile medicale depuse la instanța de control judiciar.

Astfel, intimatul condamnat a depus la dosarul de probațiune adeverința medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoțită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X.", iar recomandările din ambele documente medicale sunt de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

În fața instanței de control judiciar intimatul condamnat A. a depus biletul de ieșire din spital din data de 14 februarie 2018, rezultatul histopatologic din 14 februarie 2018 și scrisoarea medicală, toate eliberate de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central. Potrivit acestor înscrisuri medicale intimatul condamnat A. a fost diagnosticat cu "Melanom Maligna Regiunea Abdominală", iar pe perioada de internare a suportat o intervenție chirurgicală de înlăturare a formațiunii tumorale.

Având în vedere actele medicale din care rezultă starea precară de sănătate în care se află intimatul condamnat A., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că există o imposibilitate obiectivă care îl împiedică pe acesta să presteze o muncă în folosul comunității.

Față de aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2018.

Procesat de GGC - CL