ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3468/2016

Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 18.10.2013, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București (UAT Municipiul București) a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)-Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, anularea Notei de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1, înregistrată sub nr. x din 05 aprilie 2013, emisă de autoritatea pârâtă, anularea Deciziei nr. 13 din 23 mai 2013 a MDRAP-Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene, înlăturarea corecțiilor financiare alocate în privința Cererii de rambursare nr. 1 întocmită pentru proiectul "Consolidare, restaurare și conservare Casa Cesianu" și obligarea autorității pârâte la plata sumei de 30.612,78 RON, reprezentând reducerea procentuală de 25% aplicată Cererii de rambursare nr. 1 și TVA aferentă. 1.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 610 din 21 februarie 2014, a admis, în parte, cererea reclamantei, a anulat, în parte, Nota de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1, înregistrată sub nr. x din 05 aprilie 2013, a anulat, în parte, Decizia nr. 13 din 23 mai 2013 de soluționare a contestației administrative, a înlăturat, în parte, reducerea procentuală aplicată prin Nota de informare în raport de valoarea contractului nr. x din 27 mai 2009, reducând-o de la 25% la 5% din valoarea contractului și a obligat autoritatea pârâtă să declare eligibilă suma solicitată la rambursare prin Cererea nr. 1, raportat la reducerea corecției financiare, conform prezentei hotărâri. 2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei sentințe au formulat recursuri Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București (UAT Municipiul București). Recurentul-pârât a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii reclamantei. Recurenta-reclamantă a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cauzei pe fond cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. 2.2. Procedura de examinare a recursurilor în Completul de filtru Raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 2 octombrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2015, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursurile și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

Soluția și considerentele Înaltei Curți, potrivit art. 498 și art. 499 din Noul C. proc. civ. 3.1. Recursurile sunt nefondate, fiind respinse pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. 3.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1.2. al prezentei decizii, instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de UAT Municipiul București și a anulat în parte actele administrative atacate, reduând corecția financiară de la 25% la 5% din valoarea Contractului nr. x din 27 mai 2009 și obligând autoritatea pârâtă să constate/declare eligibilă suma solicitată la rambursare prin Cererea nr. 1 în raport cu reducerea corecției financiare la 5%. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Prin Nota de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1 referitoare la Contractul de finanțare Cod SMIS nr. 15795 încheiat în cadrul POR 2007-2013 pentru proiectul "Consolidare, restaurare și conservare Casa Cesianu", MDRAP-DG AMPOR a stabilit că în documentația de atribuire a Contractului de achiziție nr. 5898 din 27 mai 2009, încheiat de UAT Municipiul București cu S.C. A. S.R.L., reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a stabilit anumite criterii de calificare și selecție restrictive, care impun o reducere procentuală de 25% din valoarea de 130.000 RON a contractului, conform punctului 1.7 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011. S-a menționat că, la secțiunea " Capacitatea tehnică și/sau profesională" au fost stabilite criterii de calificare și selecție restrictive după cum urmează: expert cheie nr. 1 - lider de echipă/manager- minim 5 ani experiență în domeniul proiectării de intervenții la monumente istorice, plus experiență specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene, plus experiență demonstrată de minim 3 ani prin participarea la întocmirea de documentații în domeniul proiectării de monumente istorice; expert cheie nr. 2- specialist proiectant inginer construcții/manager adjunct de proiect - experiență profesională minim 5 ani, plus experiență specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene, plus experiență demonstrată de minim 5 ni în domeniul de inginerie civilă, plus experiență în proiectare de proiecte tehnice de execuție sau detalii de execuție minim 2 proiecte; expert cheie nr. 3- senior analist financiar/economist sau inginer -minim 5 ani în domeniul financiar, plus experiență specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene; expert cheie nr. 4 - senior restaurator - minim 5 ani experiență generală în domeniu, plus experiență specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene. Reducerea procentuală a fost motivată pe împrejurările că, prin solicitarea demonstrării experienței similare atât în fișa de date a achiziției cât și în caietul de sarcini pentru experții cheie, s-a restricționat participarea la procedură a unor potențiali ofertanți ai căror experți ar fi putut demonstra experiența similară în activitatea de elaborare a documentației tehnico-economice prin proiecte similare executate cu finanțare din alte fonduri decât cele comunitare, din moment ce, pentru demonstrarea experienței în domeniu este nerelevant din ce fonduri sunt finanțate serviciile. S-a reținut că au fost încălcate prevederile art. 178 alin. (2) și art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006. Prin Decizia nr. 13 din 23 mai 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația administrativă îndreptată de reclamant împotriva Notei de informare prin care s-a aplicat reducerea procentuală a valorii finanțării, fiind mențiune argumentele de fapt și de drept invocate în actul administrativ primar. 3.3. În recursul formulat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat și a susținut, în esență, că instanța de fond a considerat/apreciat în mod greșit că neregula constatată trebuia încadrată la pct. 2.3. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, iar nu la pct. 1.7., cum au procedat organele control. În acest mod, instanța de fond a redus fără temei reducerea procentuală de la 25% la 5% din valoarea contractului. În concluzie, recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii acțiunii și menținerii actelor administrative. 3.

UAT Municipiul București, în recursul formulat, a susținut critici pe care nu le-a încadrat în vreunul dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, invocând în mod generic dispozițiile art. 483 și următoarele din Noul C. proc. civ. În criticile formulate, care pot fi subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, recurenta - reclamantă a susținut, în esență, următoarele: - instanța de fond a reținut în mod greșit existența unei nereguli și a unui prejudiciu, nefiind întrunite condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011; - în mod greșit a reținut Curtea de apel și presupusul caracter restrictiv al criteriilor de calificare și selecție impuse prin documentația de atribuire; - instanța de fond a ignorat faptul că Anunțul de participare nr. x din 25 decembrie 2008 este anterior Ordinului nr. 509 din 14 septembrie 2011 emis de ANRMAP privind formularea criteriilor de calificare și selecție, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 687 din 28 septembrie 2011, ceea ce ar reprezenta o încălcare a principiului neretroactivității legii. În concluzie, UAT Municipiul București a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată și anularea actelor administrative, cu consecința înlăturării corecției financiare aplicate de organele de control. 3.

Referitor la recursul formulat de UAT Municipiul București, instanța de recurs a constatat că susținerile/criticile invocate sunt neîntemeiate. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora instanța de fond a reținut fără temei existența unei nereguli și a unui prejudiciu, instanța de recurs a constatat că sunt lipsite de temei legal. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit." Deci, în raport cu dispozițiile legale citate mai sus, pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiune beneficiarului prin care au fost încălcate prevederile legale în vigoare și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu ce constă în suma plătită necuvenit. În cauză, neregula a constat în acțiunea beneficiarului de a se abate de la dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, precum și de la clauzele contractului de finanțare, prin nerespectarea de către acesta, în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică, a dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, acțiune ce a dus la atribuirea contractului fără organizarea unei licitații legale. Astfel, prin neregula săvârșită, au fost prejudiciate atât bugetul Uniunii Europene cât și bugetul de stat, prin încasarea de către beneficiar a unor sume plătite necuvenit. Or, dispozițiile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, precizează că termenul de "prejudiciu" are " semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional". Astfel, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E, "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general. Pe de altă parte, referitor la existența sau potențialitatea unui efect prejudiciabil al încălcării/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene, art. 1 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului U.E. din 18 decembrie 1995 - privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene prevede că: "(1) în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene, se adoptă prin prezenta o reglementare generală privind controalele uniforme, măsurile și sancțiunile administrative privind abaterile de la dreptul comunitar. (2) Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate." Cu alte cuvinte, în concluzie, în acord cu legislația europeană, existența abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potențialitatea/existența prejudicierii bugetului U.E. Referitor la susținerea că instanța de fond a reținut în mod greșit caracterul restrictiv al criteriilor de calificare și selecție, instanța de recurs a constatat că este neîntemeiată. Astfel, în cauză, este necontestat că organele/structura de control a stabilit că în Fișa de achiziție V.4 Capacitatea tehnică și/sau profesională au fost stabilite criterii de calificare și selecție restrictive după cum urmează: - Expert cheie 1-lider de echipă/manager -minim 5 ani experiență în domeniul proiectării de intervenții la monumente istorice + experiența specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene + experiența demonstrată de minim 3 ani prin participarea la întocmirea de documentații în domeniul proiectării de monumente istorice; - Expert cheie 2- specialist proiectant inginer construcții/manager adjunct de proiect - experiență profesională minim 5 ani + experiență specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene + experiența demonstrata minim 5 ani in domeniul inginerie civila + experiență în proiectare de proiecte tehnice de execuție sau detalii de execuție de minim 2 proiecte; - Expert cheie 3 - senior analist financiar/economist sau inginer-minim 5 ani în domeniul financiar + experiența specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene; - Expert cheie 4 - senior restaurator minim 5 ani experiență generală în domeniu + experiența specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene. Astfel, conform pct. 1 subpct. 1.7, din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, a fost aplicată o reducere procentuală de 25% aplicată la valoarea Contractului de servicii nr. 5898 din 27 mai 2009, atribuit Asocierii S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. în funcție de gravitatea abaterii, iar în cauză a fost vorba de o gravitate ridicată întrucât la procedură a participat un singur ofertant. S-a reținut că, din analiza aspectelor constatate și a documentelor existente la dosar, au rezultat următoarele: Privitor la solicitarea demonstrării experienței similare în fișa de date pentru experții cheie prin prezentarea și dovedirea experienței generale de 5 ani și specifice de 3 ani cumulat cu dovedirea experienței în domeniul fondurilor europene, s-a reținut că prevederile art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 Secțiunea a 2-a Selecția și calificarea candidaților/ofertanților Paragraful 1/Criterii de calificare și selecție se referă la dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție referitoare numai la "lit. d) capacitatea tehnică și/sau profesională". De asemenea, autoritatea contractantă trebuia să respecte și dispozițiile art. 178 alin. (1) și alin. (2) care prevăd că, "În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) și d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerințe minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerați calificați, atunci aceste cerințe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenței, în cadrul invitației/anunțului de participare, respectiv autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire". De asemenea trebuiau avute în vedere și prevederile "art. 179 - (1) Criteriile de calificare și selecție-stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit. (2) Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească. (3)Criteriile de calificare și selecție precizate în cadrul invitației/anunțului de participare trebuie să fie aceleași cu cele precizate în cadrul documentației de atribuire." De asemenea, trebuia ținut cont de prevederile art. 188 alin. (2) din cadrul aceleiași secțiuni potrivit cărora, "În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat și, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obținerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declarație a operatorului economic; b) o declarație referitoare la echipamentele tehnice și la măsurile aplicate în vederea asigurării calității, precum și, dacă este cazul, la resursele de studiu și cercetare; c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității; d) informații referitoare la studiile, pregătirea profesională și calificarea personalului de conducere, precum și ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii; e) o declarație referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat și al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; f) dacă este cazul, informații privind măsurile de protecție a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii; g) informații referitoare la utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii; h) informații privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenția să o subcontracteze" Cu alte cuvinte, dreptul autorității contractante se rezumă la solicitarea informațiilor minime și generale prevăzute în cadrul legislativ în vigoare la data lansării și derulării procedurii de achiziție. Cât privește cerința "experiență specifică în domeniul fondurilor europene nerambursabile de minim 3 ani ", s-a reținut că aceasta este fără relevanță în raport de obiectul contractului atribuit. Astfel, obiectul licitației a constat în încheierea unui contract de servicii revizuire/elaborare SF, PT, și DDE. Aceste documente sunt elaborate în conformitate cu prevederile legislației naționale în domeniu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. SF = descrierea funcțională și tehnologică, inclusiv memorii tehnice pe specialități (tehnologie, arhitectură, structură de rezistență, etc) și evidențierea soluțiilor tehnice, cu recomandări privind tehnologia de realizare și condițiile de exploatare ale proiectului de investiții. PT= documentația ce conține părți scrise și desenate privind realizarea obiectivului de investiții. Execuția lucrărilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalațiilor tehnologice, acțiunile de asigurare, certificare, acțiunile de punere în funcțiune, etc. DDE= documentații tehnice cuprinzând reprezentări grafice și piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate pe baza proiectului tehnic și cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni, privind părțile de construcțiie ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție etc. Pe de altă parte, prin H.G. nr. 28/2008, cu modificările și completările ulterioare, s-a aprobat conținutul cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice astfel încât documentele rezultate în urma executării contractului de servicii nr. 5898 din 27 mai 2009 trebuiau să fie conforme cadrului legal național specific. Astfel, s-a reținut că obiectul contractului de servicii revizuire/elaborare documentație tehnico-economică aferentă proiectelor de investiții nu are legătură cu sursa de finanțare a unui astfel de contract. În raport cu dispozițiile legale menționate mai sus, s-a reținut că, pentru îndeplinirea contractului de servicii, era important/relevant ca experții cheie să fie autorizați și sa aibă experiență în domeniul specific de activitate și nu în domeniul fondurilor europene. Or, potrivit art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, "autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit". În ceea ce privește susținerile/criticile potrivit cărora instanța de fond a încălcat principiul neretroactivității legii, ignorând faptul că Ordinul ANRMAP nr. 509 din 14 septembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 687 din 28 septembrie 2011 este ulterior Anunțului de participare nr. 70390/25 decembrie2008, instanța de recurs a constatat că UAT Municipiul București nu a formulat astfel de susțineri la Curtea de apel, critica fiind invocată prin omisso medio, direct în fața Înaltei Curți. Oricum, din analiza conținutului rezultă că Ordinul nr. 509/2011 reprezintă o explicitare a dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, ordinul fiind emis în scopul: - fluidizării și perfecționării sistemului achizițiilor publice, pentru îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor comunitare alocate României; - standardizării documentației aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, angajament asumat în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană; - prevenirii apariției erorilor și combaterea fenomenului corupției în domeniul achizițiilor publice; - prevenirii aplicării de posibile corecții financiare de către Comisia Europeană; - abordării unitare din partea tuturor părților implicate în procesul atribuirii contractelor de achiziție publică - respectiv, pe de o parte, autorități contractante și operatori economici, iar, pe de altă parte, instituțiile implicate în procesul verificării modului de atribuire și derulare a acestor contracte -, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a conceput și structurat o listă a criteriilor de calificare și selecție ce pot fi impuse, fără a fi restrictive și limitative, astfel încât invitațiile/anunțurile de participare, precum și documentațiile de atribuire să poată fi validate, respectiv acceptate. Astfel fiind, în cauză nu se pune problema/nu există problema retroactivității Ordinului nr. 509/2011, din moment ce criteriile de calificare și selecție erau stabilite prin art. 176 și următoarele din O.U.G. nr. 34/2006 și, respectiv, art. 7 și următoarele din H.G. nr. 925/2006, în vigoare la data respectivă. 3.

În ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instanța de recurs a constatat că susținerile/criticile invocate sunt neîntemeiate. Astfel, în cauză este necontestat că valoarea contractului în litigiu/atribuit a fost de 130.000 RON, iar din actele de control, inclusiv în Decizia nr. 13 din 23 aprilie 2013 se menționează că la Cererea de rambursare nr. 1, aferentă proiectului cu titlul "Consolidare și conservare Casa Cesianu" a fost aplicată o reducere procentuală de 25% asupra contractului de Asociere: S.C. A. S.R.L. și S.C. B., conform pct. 1.7 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 6/2011. Or, în conformitate cu prevederile anexei la O.U.G. nr. 66/2011, pentru contractele de achiziție publică cu o valoare mai mică decât cea prevăzută de art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006, pentru care nu există obligația publicării documentației de atribuire în JO al UE, anexa la O.U.G. nr. 66/2011, în aplicarea principiului proporționalității sancțiunilor, stabilește la pct. 2.3 că rata reducerii este de 10% din valoarea contractului putând fi diminuată până la 5%, în funcție de gravitate, iar nu de 25%, cum a aplicat MDRAP în temeiul pct. 1.7 din anexă, care se referă la contracte cu valoare mai mare decât cea prevăzută de art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006. Deci, altfel spus, instanța de fond a apreciat în mod judicios incidența dispozițiilor pct. 2.3. din Anexa 2 la O.U.G. nr. 66/2011, cât și existența unei gravități reduse a încălcării, soluția adoptată fiind legală și temeinică.