ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1185/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 25 martie 2011, sub nr. x/2/2011, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr. 590/2011 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes public local "Dublarea diametralei N-S pe tronsonul Buzești-Berzei-Vasile Pârvan-B.P. Hașdeu-Uranus-Calea Rahovei".

La termenul de judecată de la 20 martie 2015, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 262/2006 emisă de Consiliul General al Municipiului București, întrucât, după cum rezultă din Nota de fundamentare a H.G. nr. 590/2010, în ce privește lucrarea de interes public local "Dublarea diametralei N-S pe tronsonul Buzești-Berzei-Vasile Pârvan-B.P. Hașdeu-Uranus-Calea Rahovei", la intrarea în vigoare a Legii nr. 184/2008, ar fi fost în curs de desfășurare o procedură de expropriere, declanșată în baza Hotărârii nr. 262 din 2 noiembrie 2006 a Consiliului General al Municipiului București.

Prin încheierea de ședință publică de la aceeași dată, conform dispozițiilor prevăzute de art. 161 din Legea nr. 554/2004, instanța a dispus introducerea și citarea în cauză în calitate de pârât a Consiliului General al Municipiului București, emitentul acestei hotărâri.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin încheierea de ședință publică din data de 12 iunie 2015, pronunțată în Dosar nr. x/2/2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, sesizarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal cu excepția de nelegalitate a H.C.G.M.B. nr. 262/2006 și a suspendat soluționarea litigiului de fond până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că soluționarea litigiului de fond depinde de valabilitatea/legalitatea Hotărârii nr. 262/2006 emisă de Consiliul General al Municipiului București, autoritate de interes local, în cadrul unui litigiu de anulare a H.G. nr. 590/2010 de declanșare a unor proceduri de expropriere.

Cum litigiul de fond a fost declanșat la data de 25 martie 2011, toate mijloacele procedurale invocate în dosar (inclusiv excepții de nelegalitate) se raportează la C. proc. civ. și Legea nr. 554/2004, în vigoare la data declanșării acestui litigiu.

Dosarul având ca obiect soluționarea excepției de nelegalitate a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 4 septembrie 2015, sub nr. x/3/2015.

2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 663 din 4 februarie 2016, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect excepția de nelegalitate a H.C.G.M.B. nr. 262/2006, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Totodată, a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul General al Municipiului București, până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, că dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012-Titlul IV, sunt norme de imediată aplicare, fiind incidente deopotrivă atât în cazul litigiilor începute înainte de data de 15 februarie 2013, cât și în cazul celor declanșate ulterior acestei date, când a intrat în vigoare Noul C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 725 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., aplicabil în cazul dosarului de fond nr. x/2/2011, "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub această lege".

Fiind în prezența unui litigiu început sub legea veche, aceste prevederi legale nu pot fi înlăturate de la aplicare, neexistând nicio dispoziție derogatorie expresă în acest sens.

Data la care a fost declanșat litigiul de fond nu are nicio influență în determinarea competenței instanței care va soluționa excepția de nelegalitate, această competență fiind stabilită în raport de data la care a fost invocată excepția de nelegalitate, respectiv anterior sau ulterior datei de 15 februarie 2013, când au intrat în vigoare modificările aduse dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Or, atâta timp cât data de 15 februarie 2013 este prevăzută în mod expres ca fiind data intrării în vigoare a modificărilor aduse art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, iar litigiul din Dosarul nr. x/2/2011 se soluționează după regulile vechiul C. proc. civ. care impun respectarea dispozițiilor art. 725 alin. (1), excepția de nelegalitate invocată trebuie să fie soluționată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În sensul celor expuse anterior, litigiul are ca obiect excepția de nelegalitate a H.C.G.M.B. nr. 262/2006 invocată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul General al Municipiului București, emitentul hotărârii, în cadrul Dosarului nr. x/2/2011 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, înregistrat pe rolul acestei instanțe, la data de 25 martie 2011, sub imperiul vechiul C. proc. civ.

Excepția de nelegalitate a H.C.G.M.B. nr. 262/2006 a fost invocată de reclamanta din Dosarul nr. x/2/2011, la data de 20 martie 2015, după intrarea în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.

Dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., reglementează un alt principiu privind aplicarea legii procesuale civile în timp, statuând că legea nouă se aplică doar proceselor începute sub imperiul ei, procesele începute sub imperiul vechii legi de procedură rămânând guvernate de aceasta. Pe de altă parte, Legea nr. 76/2012 a modificat normele de competență din legea contenciosului administrativ, stabilind competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea instanței fondului.

De remarcat, că noua lege de procedură schimbă nu doar normele în materie de competență, ci și cele în materie de calificare, calificând excepția de nelegalitate ca fiind o simplă excepție procesuală ca oricare alta.

Raportat la această calificare, precum și în raport de data declanșării litigiului de fond, Înalta Curte apreciază că, în speță, competența de soluționare a excepției de nelegalitate invocată de reclamantă se stabilește în raport de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare anterior modificării intervenite prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile art. 4, astfel cum a fost modificat prin art. 54 pct. 1 din Titlul IV al Legii nr. 76/2012, aplicându-se doar proceselor începute după data de 15 februarie 2013.

La stabilirea regulatorului de competență, Înalta Curte are în vedere soluția de principiu adoptată în ședința judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 20 mai 2013, în sensul că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2012, se aplică numai în procesele începute după data de 15 februarie 2013, când a intrat în vigoare C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul General al Municipiului București, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM