ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 190/2019

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19 iunie 2018 pârâții A. și B. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Deciziei civile nr. 193/Ap din data de 1 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

În motivarea cererii, petenții au arătat că dintr-o eroare materială de calcul, instanța de apel a stabilit în sarcina lor plata sumei de 346.500 RON către reclamantă, despăgubire reprezentând contravaloarea materialelor și a manoperei prestată.

Au menționat că în cadrul procedurii desfășurate în fața instanței de apel a fost efectuat raportul de expertiză tehnică C. care a indicat suma de 346.500 RON valoarea actualizată a materialelor, manoperei și utilajelor care au contribuit la edificarea celor 2 corpuri de clădire în litigiu, denumite C1 și C2 din strada x nr. 43 - raport avut în vedere de instanță la stabilirea valorii despăgubirii de trebuie achitată către reclamanta D.

Prin încheierea din data de 3 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale a Deciziei civile nr. 193/Ap din data de 1 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, formulată de petenții A. și B.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cererea formulată petenții nu indică în mod concret în ce constă eroarea sau care este suma corectă ce ar fi trebuit avută în vedere de către instanța de apel.

Pe de altă parte, stabilirea sumei de 346.500 RON a fost criticată de către petenți și prin cererea de recurs, în cadrul căreia au arătat că în mod nelegal s-a stabilit valoarea manoperei și a materialelor la suma de 346.500 RON fără a se lua în discuție și fără să se motiveze de ce nu s-a luat în considerare ca valoare a manoperei și a materialelor suma de 171.000 RON. Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că această critică pune în discuție rapoartele de expertiză și că nu poate forma obiect de verificare în recurs.

La pronunțarea deciziei civile față de care se solicită îndreptarea erorii materiale, s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică C., suma de 346.500 RON fiind indicată de acesta, iar această sumă a fost cu exactitate preluată de către Curte, astfel că nu se poate pune problema unei erori de calcul.

Petenții nu indică în cererea de îndreptare eroare materială, ca în cererea de recurs, faptul că nu s-a avut în vedere suma de 171.000 RON indicată în cadrul răspunsului la obiecțiuni.

Curtea a apreciat că și dacă ar fi indicat aceste aspecte în cererea de îndreptare eroare materială, aceste motive nu s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 281 C. proc. civ., care indică erorile sau omisiunile de calcul sau alte asemenea erori materiale.

Faptul că instanța de apel a avut în vedere concluziile raportului de expertiză și nu răspunsul la obiecțiuni nu reprezintă eroare de calcul sau altă asemenea eroare materială.

Împotriva încheierii pronunțate de curtea de apel, petenții au declarat recurs prin care au formulat următoarele critici, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

Curtea de Apel în mod netemeinic a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, motivat de faptul că suma de 346.500 de RON a fost indicată de către expert și ca această sumă a fost cu exactitate preluată de către Curte. Or, această sumă este rezultatul unei erori de calcul, întrucât expertul a ajuns la suma de 346.500 de RON ca urmare a stabilirii valorii pentru ambele construcții.

Totodată, în cuprinsul încheierii recurate, Curtea de Apel face vorbire despre sumele pe care recurenții le-ar fi menționat într-o cerere de recurs, însă sumele vehiculate în motivele de recurs nu au nicio legătură cu cererea de îndreptare de eroare materială.

În urma verificării raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. se poate constata eroarea de calcul, întrucât expertul a avut în vedere ambele construcții (în loc de C2) aspect care rezultă și din modul de redactare al expertizei.

Pe de altă parte, temeinicia unei cereri de îndreptare stă în probatoriul administrat în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se cere a fi îndreptată. Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. rezultă temeinicia celor menționate de petenți, respectiv faptul că dintr-o eroare materială, de calcul, petenții au plătit contravaloarea materialelor stabilite pentru ambele corpuri de clădire.

Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia civilă nr. 193/Ap din 1 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a fost respins apelul declarat de reclamanta D. împotriva Sentinței civile nr. 112/S din data 13 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Brașov.

A fost admis, în parte, apelul declarat de pârâții A. și B. împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 346.500 RON, reprezentând contravaloarea materialelor și a manoperei prestată pentru construcția existentă pe terenul identificat cu nr. top. x din CF x Brașov.

S-a stabilit linia de hotar între imobilele înscrise în CF x Brașov sub top. xa/2/2 proprietatea reclamantei și imobilul înscris în Cf x Brașov nr. top x proprietatea pârâților pe aliniamentul 307 - 308 - 309 din raportul de expertiză E. evidențiat în anexa nr. 7 a raportului de expertiză, care face parte integrantă din prezenta sentință.

S-a stabilit un drept de servitute de trecere cu piciorul în favoarea imobilului înscris în CF x Brașov sub top. xa/2/2 în sarcina imobilului înscris în CF x sub nr. top. x potrivit anexei 7 a raportului de expertiză pe suprafața S 2.

A fost păstrat restul dispozițiilor din sentința atacată.

Pârâții A. și B. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în această hotărâre.

În condițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Văzând acest text, Înalta Curte a apreciat că instanța de apel a pronunțat o soluție legală prin respingerea cererii de îndreptare, întrucât petenții nu au dedus analizei o eroare de calcul, singura în măsură să justifice admiterea cererii de îndreptare.

Astfel, atât din cererea de îndreptare, cât și din motivarea recursului rezultă că, în realitate, petenții vor îndreptarea unei chestiuni care are natura erorii de judecată, de vreme ce susțin că suma la care au fost obligați a fost calculată pentru mai multe corpuri de clădire, iar nu doar pentru corpul de clădire C1.

Cum determinarea imobilelor pentru care se datorează despăgubiri ține chiar de fondul litigiului, suma stabilită drept contravaloarea materialelor și prețul muncii pentru acestea nu poate fi încadrată în noțiunea de "eroare materială".

Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul a fost respins, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenții B. și A. împotriva încheierii de ședință din data de 3 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în Dosarul nr. x/2008.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT