ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3263/2018

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 18.01.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., a chemat în judecată pe pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000.000 RON daune morale pentru prejudicierea onoarei, demnității și reputației sale, prin aceea că pârâta, prin formularea cererii de strămutare a dosarului nr. x/2014 al Tribunalului Ilfov la o instanță egală în grad, întemeiată pe bănuială legitimă, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel București, ar fi acuzat reclamantul că se ocupă cu activități penale de trafic de influență asupra magistraților care își desfășoară activitatea în instanțele de pe raza județului Ilfov.

Prin sentința civilă nr. 639/11.05.2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 1055 A din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

Instanța de apel a reținut, în esență, că atitudinea pârâtei nu poate fi interpretată decât în limitele unei conduite prudente în a se soluționa cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale un litigiu în care este parte, aceasta, în urma unei analize proprii, identificând un motiv de strămutare a dosarului nr. x/2014 înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, grefat pe calitatea reclamantului de avocat, parte în acel litigiu și cu domiciliul în raza teritorială a instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Simplul fapt de a sesiza instanța competentă cu soluționarea unei cereri de strămutare motivat de calitatea părților sau alte circumstanțe ale procesului nu poate fi interpretat de plano ca aducând atingere onoarei și demnității părții adverse, în lipsa unor susțineri care să poată fi calificate ca făcând parte din sfera ilicitului.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără a formula critici concrete de nelegalitate, susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 06.02.2018 și repartizat Completului filtru nr. 11.

Prin rezoluția completului din 07.02.2018, cererea de recurs a fost comunicată intimatei Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la comunicare.

În termen legal intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., solicitând, totodată, respingerea recursului și judecata cauzei în lipsă.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentului, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin raportul întocmit la data de 07 mai 2018, s-a reținut faptul că, în raport de dispozițiile art. 414 din C. proc. civ., recursul este admisibil în principiu.

Sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurentă în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, s-a constatat că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 10.05.2018, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Conform dovezilor aflate la filele x, raportul a fost comunicat părților.

Părțile nu au depus punct de vedere la raport conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 27.06.2018, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 27.09.2018, în camera de consiliu, complet de filtru - CF 2, fără citarea părților, în temeiul art. 493 din C. proc. civ.

Înalta Curte, fiind învestită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul arată, în esență, faptul că motivarea instanței de apel nu are nicio bază legală și nu este susținută de probatoriul administrat.

În continuarea motivării cererii de recurs se face o expunere succintă a situației de fapt și sunt formulate critici care vizează fondul cauzei deduse judecății, cu referire la acuzarea sa de către pârâtă, prin cererea de strămutare, în sensul că desfășoară activități penale de trafic de influență, fără a fi indicate motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.

Invocarea, prin cererea de recurs, a unor simple nemulțumiri ale părților cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Prin decizia atacată, instanța de apel a reținut, în esență, că simplul fapt de a sesiza instanța competentă cu soluționarea unei cereri de strămutare motivat de calitatea părților sau alte circumstanțe ale procesului nu poate fi interpretat de plano ca aducând atingere onoarei și demnității părții adverse, în lipsa unor susțineri care să poată fi calificate ca făcând parte din sfera ilicitului.

Cum obiectul litigiului îl constituie decizia nr. 1055A din data de 7 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să cuprindă argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de respingere a apelului declarat de reclamant, respectiv de menținere a hotărârii primei instanțe prin care s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurentul A. se referă la elementele de fapt ale cauzei, și nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., constatând că nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1055A din data de 7 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.06.2018.