ÎCCJ, decizie (scj.ro #85287)

Militar în rezervă. Reținerea

impozitului pe venit în cazul ajutoarelor acordate la trecerea în rezervă, în

baza Legii nr. 138/1999. Legalitatea impozitării

Index

alfabetic

: Ajutor în baza Legii nr. 138/1999

Militar trecut în rezervă

Impozit pe venit

O.G.

nr. 73/1999,

art. 23

Legea

nr. 138/1999

Legea

nr. 56/1992

Conform art. 23 lit. b din O.G. nr.73/1999 se prevede expres că sunt

asimilate salariilor, în vederea impunerii, și „alte drepturi ale cadrelor

militare acordate potrivit legii”, din această categorie făcând parte și

ajutoarele acordate recurentului reclamant, în baza Legii nr. 138/1999 și care

au fost așadar, în mod legal, supuse impozitării.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr. 9076 din 17 decembrie 2004

Notă:

O.G. nr. 73/1999 a fost abrogată de O.G. nr. 7/2001, la rândul ei abrogată de

Codul fiscal din 2003 (M: Of. nr.927/23 decembrie 2003).

Prin sentința civilă nr.568/CA/2003 din 8 decembrie 2003, Curtea de Apel

Oradea, secția comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea

precizată a reclamantului A.C. formulată împotriva pârâților Ministerul Finanțelor

Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor și  totodată a

luat act de renunțarea reclamantului la judecată împotriva pârâților Ministerul

de Interne București și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Bihor.

Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de chemare în

garanție a pârâtului Ministerul de Interne împotriva Ministrului Finanțelor

Publice București.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de apel a reținut că obiectul

acțiunii precizate a reclamantului îl reprezintă solicitarea de restituire a

unor sume de bani, reprezentând impozit pe venit, în mod nelegal aplicat și

reținut în opinia reclamantului, aferent ajutoarelor primite în baza Legii

nr.56/1992, ca și a Legii nr.138/1999 la trecerea în rezervă a reclamantului

din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Bihor.

Curtea de apel, analizând și interpretând prevederile actelor

normative incidente în cauză, respectiv cele ale  Legii nr.56/1992,

ale  Legii nr.138/1999, precum și ale O.G. nr.73/1999, a constatat că

numai ajutorul acordat reclamantului în temeiul Legii nr.138/1999 a fost

impozitat, făcându-se, în mod corect, aplicarea prevederilor O.G nr.73/1999,

care reprezenta actul normativ cadru în materia impozitului pe profit, intrat

in vigoare la 1.01.2000.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurentul a arătat

că în mod greșit a reținut instanța de fond că sumele  ce i-au fost

acordate cu titlu de ajutor în baza Legilor nr.139/1999 și nr.56/1992 au fost

în mod corect și legal impozitate, întrucât potrivit art. 5 lit. a) din O.G.

nr. 73/1999 ajutoarele primite ulterior trecerii în rezervă nu mai pot fi

asimilate drepturilor salariale  și ca atare nu sunt impozabile.

Recursul este nefondat.

La momentul trecerii sale în rezervă, recurentul reclamant a beneficiat de

plata unor ajutoare speciale, acordate în conformitate cu prevederile Legii

nr.56/1992, ca și ale Legii nr.138/1999, și contrar celor susținute și prin recursul

de fată, din actele dosarului a rezultat că numai ajutoarele primite în baza

Legii nr.138/1999 au fost  impozitate potrivit  O.G. nr. 73/1999,

astfel după cum în mod corect s-a stabilit și cu ocazia soluționării în fond a

cauzei.

Recurentul reclamant a beneficiat de aceste ajutoare în anul 2000, când

neimpozitarea prevăzută de art. 31 din Legea nr.138/1999,  nu mai era în

vigoare, fiind abrogată expres prin art.86 al O.G. nr.73/1999.  Acest din

urmă act normativ prevede totodată că toate veniturile realizate de

contribuabili se impozitează, cu excepția situațiilor reglementate în art.5 și

6, dar care nu sunt aplicabile recurentului, întrucât, prin art. 23 lit. b din

O.G. nr.73/1999 se prevede expres că sunt asimilate salariilor, în vederea

impunerii, și „alte drepturi ale cadrelor militare acordate potrivit legii”,

din această categorie făcând parte și ajutoarele acordate recurentului

reclamant, în baza Legii nr. 138/1999 și care au fost așadar, în mod legal

supuse impozitării.

Recursul a fost respins.