ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Onești, la data de 14 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând partajarea averii rămase după defuncta C.

Instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială și prin sentința civilă nr. 1463 din data de 27 iunie 2017, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Onești a dat eficiență dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. reținând că pârâta B. este grefier în cadrul acestei instanțe.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Adjud, la data de 27 decembrie 2017, sub numărul x/2017.

Prin sentința civilă nr. 953 din data de 16 mai 2018, Judecătoria Adjud a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Onești și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății și trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a hotărâ asupra conflictului ivit.

În adoptarea soluției, instanța, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată - partaj succesoral - a constatat că normele de procedură care statuează asupra modului de stabilire a competenței de soluționare a pricini sunt reprezentate de prevederile art. 94 pct. 1 lit. j) raportat la art. 117 C. proc. civ. sau raportat la art. 107 C. proc. civ.

Întrucât pârâta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Onești a apreciat că se pune în discuție incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ. raportat la art. 116 din același cod.

Instanța a reținut că din interpretarea textelor legale reiese că alegerea de competență o face reclamantul în situația în care pârât este un judecător, procuror sau personal auxiliar al instanțelor, având în vedere că legiuitorul a folosit verbul "a putea", care conferă disponibilitate reclamantului în sesizarea instanței competente material conform dispozițiilor de drept comun sau alteia competente teritorial în baza art. 127 C. proc. civ.

A constatat că în această situație competența teritorială este o competență de ordine privată și nu una de ordine publică, așa cum a înțeles legiuitorul să reglementeze cazul în care reclamantul este magistrat sau personal auxiliar al instanțelor sau parchetelor în alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., în conținutul textului folosind verbul "a sesiza" la viitor în sens imperativ, nelăsând loc interpretărilor.

Astfel, a arătat că instanța de judecată sesizată de reclamant cu o cerere îndreptată împotriva unui grefier care își desfășoară activitatea în cadrul acesteia nu are posibilitatea de a invoca excepția necompetenței teritoriale, atât timp cât alegerea de competență a fost făcută de reclamant.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prezentul conflict de competență a fost generat de aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la caracterul de ordine publică sau de ordine privată al competenței stabilite de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (3) din același articol.

Prin demersul judiciar inițiat, reclamantul a învestit Judecătoria Onești cu o cerere având ca obiect partaj succesoral, în contradictoriu cu pârâta B., grefier în cadrul acestei instanțe.

Potrivit dispozițiilor art. 118 C. proc. civ. competența de soluționare a cauzei aparține instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.

În pricina de față, defuncta C. a avut ultimul domiciliul în județul Bacău, astfel cum rezultă din certificatul de deces aflat în copie la dosarul Judecătoriei Onești, iar, față de prevederile legale anterior arătate, această instanță ar fi competentă să soluționeze litigiul.

Caracterul particular al cauzei este dat de calitatea pârâtei de grefier la judecătoria competentă să judece procesul și de dispozițiile art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ. "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii":

Alineatul (3) al aceluiași articol statuează că aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Astfel, în ipoteza reglementată de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. reclamantul are alegerea între instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate celei în care circumscripție se află instanța competentă potrivit dispozițiilor legale.

În cazul sesizării instanței la care grefierul, parte în proces, își desfășoară activitatea, necompetența instanței este de ordine publică, prevăzută fiind printr-o normă imperativă, astfel încât excepția necompetenței teritoriale poate fi invocată și din oficiu.

Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Prin urmare, Judecătoria Onești, în raport de aceste dispoziții procedurale, a invocat în mod legal excepția necompetenței teritoriale a instanței, în raport de prevederile art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ. și de calitatea de grefier la această judecătorie a pârâtei.

Față de cele anterior reținute, de dispozițiile legale invocate și de împrejurarea că Judecătoria Adjud se află în circumscripția Curții de Apel Galați, curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Bacău în care se află instanța competentă potrivit legii să judece pricina, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.