ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 88/2015
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 88/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Decizia nr. 88/2015
Deliberând asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 57/F din data de 25 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minor, în baza art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art. 67 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa principală de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 253
1
C. pen. din 1968. raportat la art. 5 C. pen. și art. 12 din Legea nr. 187/2012. a fost condamnată aceeași inculpată la 7 pedepse de câte un an închisoare pentru săvârșirea a 7 infracțiuni de conflict de interese.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a). art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1968, au fost contopite cele 8 pedepse, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea. de 2 ani și 8 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 4 luni închisoare, dispunându-se. în final ca inculpata să execute o pedeapsă rezultantă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 86
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 86 C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen., a obligat inculpata, pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83, art. 84 C. pen. și art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere impuse.
În baza art. 65 alin. (3) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.
În baza art. 397 C. proc. pen., a fost admisă în parte acțiunea civilă și s-a dispus obligarea inculpatei la plata către partea civilă Consiliul Județean Brașov a sumei de 6.105 lei cu titlu de daune materiale. Totodată, au fost respinse restul pretențiilor civile.
În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost confiscată de la inculpată suma de 122.897 lei reprezentând folosul material obținut pentru o rudă de gradul I prin săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a menținut sechestrul asigurător luat asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din 23 aprilie 2013, până la concurența sumei de 129.002 lei, reprezentând folosul material obținut și prejudicial creat, astfel cum au fost stabilite prin sentință.
În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., au fost desființate în totalitate procesul-verbal de recepție înregistrat la 27 decembrie 2011, adresa SC B. SRL din 27 decembrie 2011 și schița ce poartă ștampila persoanei fizice autorizate C. aflată la fila nr. 136 vol. II de urmărire penală.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 2.000 lei. reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 81/P/2012 din data de 14 mai 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. înregistrat pe rolul Judecătoriei Brașov la data de 17 mai 2013 sub nr. x/197/2013. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 C. pen., coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 și a 7 infracțiuni de conflict de interese prevăzute de art. 253
1
C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin sentința penală nr. 1220 din 21 iunie 2013. Judecătoria Brașov a declinat în favoarea Curții de Apel Brașov competența de soluționare a cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. art. 28
1
pct. 1 lit. a)
1
C. proc. pen., fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 28 iunie 2013.
În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că inculpata A., în calitate de director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, la data de 28 decembrie 2011, a aprobat și efectuat plata integrală către SC B. SRL a contravalorii unei lucrări ce nu a fost realizată, respectiv,, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov", cauzând un prejudiciu bugetului local al județului Brașov în sumă de 58.207,67 lei și un avantaj patrimonial în favoarea SC B. SRLîn sumă de 53.715,04 lei, săvârșind infracțiunea de abuz în serviciu.
S-a mai reținut prin rechizitoriu că inculpata, în aceeași calitate și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a atribuit SC B. SRL, administrată în drept de martora D., dar în fapt de fiul inculpatei, E., un număr de 7 lucrări efectuate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, realizând în mod indirect de fiecare dată un folos material pentru fiul și familia sa, după cum urmează:
- la data de 07 iunie 2010, a atribuit lucrarea., Realizarea web și server dedicat, obținând în total un folos material în sumă totală de 21.646,94 lei;
- la data de 05 octombrie 2010, a atribuit achiziționarea unui laborator foto, stabilindu-se ca preț al lucrării suma de 38.175 lei, ce a fost aprobată și plătită de inculpată la data de 18 octombrie 2010, deși recepția elementelor componente s-a realizat în perioada 26 octombrie 2010 - 11 noiembrie 2010, obținând un folos material în cuantum de 18.049,18 lei;
- la data de 12 octombrie 2010, a atribuit lucrarea, Sistem de monitorizare video în cadrul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, realizând indirect un folos material în cuantum de 45.272,88 lei;
- la data de 11 aprilie 2011, a atribuit achiziționarea a 8 sisteme informatice. realizând un folos material în cuantum de 13.990 lei;
- la data de 23 mai 2011, a atribuit contractul pentru achiziționarea a 25 de UPS-uri, realizând un folos material în sumă de 17.289,41 lei;
- în luna decembrie 2011, a atribuit lucrarea, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, obținând un folos material de 53.715.04 lei;
- în luna iulie 2012. a atribuit lucrarea; Pregătire de Proiect și proiectare. estimare a costurilor "în realizarea investiției, Rețea informatică structurată la locațiile Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov", obținând un folos material în cuantum de 8.679 lei.
La stabilirea situației de fapt, prima instanță a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declarație învinuită. înscrisuri constând în facturi fiscale, comenzi. contracte, procese-verbale de recepție, referitoare la relațiile contractuale dintre Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și SC B. SRL cu privire la lucrările ce fac obiectul cauzei penale, raport de constatare tehnico-științifică încheiat la data de 22 martie 2013, declarații martori E., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., C., O., P., R., S., planșe foto.
Pe latură civilă, în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă Consiliul Județean Brașov cu suma de 58.207,67 lei, reprezentând contravaloarea lucrării neexecutate în cadrul investiției,, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov".
În faza de judecată, a fost audiată inculpata (filele 21-30 vol. I dosar instanță), martorii D., I., K. (filele 184 - 196 vol. I dosar instanță), G., J. (filele 7-12 vol. II dosar instanță), T., R., M. (filele 24 - 30 vol. II dosar instanță), H., O., F. (filele 67 - 80 vol. II dosar instanță).
Au fost depuse în cadrul probei cu înscrisuri, proces-verbal de punere în funcțiune din 12 iulie 2013 și proces-verbal de predare-primire (fila 31 vol. I dosar instanță), înscrisuri privind relația contractuală dintre Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și SC C.C. SRL privind punerea în funcțiune și mentenanța sistemului de supraveghere video, raport de expertiză contabilă extrajudiciară din 24 februarie 2014 (fila 39 vol. II dosar instanță), situație de lucrări contract (fila 81 vol. II dosar instanță), somații de plată emise pe numele lui E., declarații de avere pe același nume, decizii interne și împuterniciri ale SC B. SRL, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În calitate de director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, în perioada 2010 - 2012, inculpata A. avea printre atribuții, conform fișei postului, pe acelea de a fi ordonator de credite, de a răspunde de implementarea activității de achiziții, de a coordona și monitoriza activitatea echipei de implementare a proiectelor viitoare și de a reprezenta instituția în relația cu persoanele juridice private.
În data de 19 mai 2010, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a fost înregistrată SC B. SRL, având ca administrator pe martora D., în vârstă de 22 de ani la acea dată, ce era atât angajată la SC U. SRL România, cât și studentă la Universitatea Transilvania din Brașov. Obiectul principal de activitate al societății era comerțul cu amănuntul al calculatoarelor, unităților periferice și software-ului, în magazine specializate.
În perioada 2007 - aprilie 2011, D. a avut o relație de prietenie și concubinaj (cei doi locuind în același spațiu) cu E., fiul inculpatei, acesta din urmă fiind o perioadă în 2010-2011 și angajat la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov la Compartimentul Informatică, masterand la Sisteme de Telecomunicații și cu o diplomă, de inițializare în domeniul calculatoarelor, astfel cum rezultă din declarația inculpatei.
Martora D. a precizat în declarațiile date că E. a rugat-o în luna mai 2010 să îl ajute să înființeze SC B. SRL în sensul de a o trece pe numele său, respectiv să fie administrator, de activitatea concretă a firmei ocupându-se în tot timpul E.
Martora mai precizează că în momentul înființării firmei a auzit o discuție între inculpată și fiul ei în care s-a vorbit despre ajutorul pe care urma să-l dea inculpata pentru încheierea de contracte în acest domeniu de activitate, mai concret urmau să fie încheiate contracte între Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și această firmă, ceea ce s-a și întâmplat începând cu luna imediat următoare înregistrării firmei la Oficiul Registrului Comerțului și că E. i-a spus încă de la bun început că societatea nu va avea niciun fel de probleme în a încheia relații comerciale întrucât de acest lucru se va ocupa mama sa, director la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, în sensul că toate lucrările ce erau necesare Ia această instituție urmau să fie realizate de firma SC B. SRL.
Martorul I., ce a executat manopera la lucrarea Sistem de Monitorizare Video la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, expusă la punctul 3 de mai jos, lucrare subcontractată de la SC B. SRL, a precizat la urmărire penală că E., pe care îl cunoaște de mult timp, copilărind împreună, i-a propus o colaborare, mai exact realizarea sistemului monitorizare Video la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, pe care l-a și realizat, acesta fiind persoana din cadrul SC B. SRL cu care a discutat cu privire le lucrările ce le desfășura, arătând și că activitatea urma să se desfășoare pe firma SC B. SRL, ce era administrată în drept de D. dar a cărei activitate era coordonată în exclusivitate de E.
În fața instanței, martorul a revenit fără a oferi o justificare asupra declarațiilor și a refuzat să răspundă la mai multe întrebări puse de instanță asupra unor aspecte esențiale privind lămurirea cauzei. Instanța va da o valoare probatorie declarației date în faza de urmărire penală ce se coroborează cu declarațiile celorlalți martori.
Martorul T. precizează în declarațiile date că E. este persoana cu care a discutat realizarea unei schițe cu amplasarea prizelor pentru o rețea de voce și date la sediile Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, semnând la solicitarea acestuia un proiect și un tabel cu privire la necesarul de materiale, atașate celor două schițe întocmite de martorii K. și J., folosite de SC B. SRL la lucrarea expusă la pct. 7 de mai jos.
Martorul R. a precizat că E. i-a predat cele două schițe întocmite de angajații Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov. K. și J. ce fuseseră predate în prealabil inculpatei, care i le-a înmânat ulterior fiului său. pentru a le da o formă oficială, respectiv pentru a le scoate printr-un program de calculator, după care a aplicat tot la solicitarea acestuia ștampila mamei sale, C. autorizată și a falsificat semnătura acesteia pe schițe, acestea fiind folosite de SC B. SRL la lucrarea expusă la pct. nr. 7 de mai jos.
Martorul H. a precizat că. pentru a se angaja la SC B. SRL la sunat la un număr de telefon și a vorbit cu E. cu care a stabilit de principiu atât salariul cât și natura muncii ce urma să o presteze, după care a mers la sediul firmei unde a discutat cu D.
Martora O., secretară a firmei SC B. SRL, a precizat că firma s-a înființat la inițiativa lui E., acesta fiind cel ce se ocupa de activitatea firmei și de încheierea contractelor, în legătură cu care a arătat că acesta discuta înainte cu mama sa. Mai arată martora că E. nu dorea să-i apară numele în firmă din cauza funcției pe care mama sa o avea și că D. era administratorul firmei dar ea nu se ocupa în concret de firmă ci doar semna acte, E. fiind cel ce coordona totul în firmă.
Nu în ultimul rând, la dosarul de urmărire penală, fila nr. 112 vol. I, există o factură fiscală emisă de Shortcut Computer pentru SC B. SRL iar la rubrica delegat al acestei firme apare numele lui E.
Având în vedere toate aceste mijloace de probă analizate mai sus, instanța consideră că firma SC B. SRL a fost înființată la inițiativa lui E. cu scopul de a derula contracte cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, de acest aspect al încheierii contractelor, urmând să se ocupe inculpata, ce avea funcția de director executiv al Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, activitatea firmei fiind coordonată de E., ce avea și cunoștințele necesare, acesta comunicând cu inculpata frecvent despre încheierea și derularea acestor contracte.
Este evident, din probele analizate mai sus, că inculpata cunoștea în anul 2010 atât relația de prietenie ce data din 2007 dintre D. și fiul său cât și aspectul înființării acestei societăți comerciale al cărei administrator era prietena fiului său, acesta din urmă fiind cel ce se ocupa efectiv de activitate și persoana cu care discuta aspectele legate de derularea relației comerciale dintre societate și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov.
Faptul că D. nu avea cunoștințe în domeniu, iar E. avea, rezultă din declarațiile martorei coroborate cu cele ale inculpatei, fiind ilustrate de locul de muncă ocupat de acesta la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și de studiile sale în domeniu.
Această înțelegere dintre inculpată și fiul său cu privire la încheierea contractelor și derularea lor, rezultă și din modalitatea concretă în care au fost tratate relațiile contractuale dintre firma SC B. SRL și instituția Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, de către directorul executiv al instituției, în speță inculpata, astfel cum rezultă atât din înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală în vol. III cât și din declarațiile martorilor K. și J.. ambii angajați ai Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, la Compartimentul Achiziții.
Astfel, așa cum rezultă din declarația martorei D. coroborată cu înscrisurile ce ilustrează modalitatea de derulare a contractului analizat la pct. 2 de mai jos. plata pentru produsele achiziționate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov de la SC B. SRLse făcea uneori înainte de livrarea produselor, iar cu banii primiți în avans, firma cumpăra produsele de la alte societăți comerciale și le preda Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, evident cu un preț mai mare. modalitate de lucru evidentă în cazul laboratorului foto achiziționat de instituție. Martora precizează că. întrucât societatea nu avea capital financiar suficient. achizițiile necesare pentru executarea contractelor cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov erau făcute cu banii pe care această instituție îi plătea în avans.
Această modalitate de lucru a inculpatei, care aproba și efectua plata în avans pentru sume mari de bani unei societăți cu care abia începuse relația contractuală și înființată de numai câteva luni, se coroborează cu declarațiile martorilor analizate mai sus în dovedirea colaborării frauduloase dintre inculpată și fiul său pentru încheierea și derularea contractelor.
Martorii K. și J. au precizat în declarațiile date că nu au fost consultați despre relația contractuală cu SC B. SRL, deși lucrau la Compartimentul de Achiziții, fiind doar informați cu privire la achizițiile făcute de instituție și puși să semneze diferite înscrisuri necesare derulării relațiilor comerciale. J. a declarat, printre altele, că K., ce conducea Compartimentul, fiind colegul său de birou, avea o stare de nemulțumire cu privire la achizițiile de la această firmă întrucât o parte dintre atribuțiile sale erau uzurpate de M., aceasta ocupându-se de relația comercială dintre instituție și societate.
Prin urmare, de relația comercială dintre instituție și societate s-a ocupat exclusiv martora M., lucrător la Compartimentul Achiziții, în condițiile în care șeful biroului, martorul K., nici măcar nu era consultat, deși ar fi trebuit conform uzanțelor instituției, astfel cum rezultă din declarația acestuia dată în fața instanței, ce a mai precizat că între inculpată și M. existau relații bune.
Acest tratament preferențial de care s-a bucurat SC B. SRL prin desemnarea de către inculpată a unei persoane de încredere (M.) care să se ocupe de firmă, fiind evitat de la consultări coordonatorul Compartimentului Achiziții, martorul K., vine să dovedească înțelegerea dintre inculpată și fiul său pentru încheierea și derularea acestor contracte.
Nimeni nu a contestat, iar inculpata nici nu a fost trimisă în judecată pentru că ar fi încălcat prevederile legale de atribuire directă a contractelor firmei administrate în fapt de fiul său, sau normele legale de efectuare a plăților. Fiecare contract și plată este justificată de documente pe care instituția condusă de inculpată le-a întocmit în conformitate cu legea (achiziția directă s-a făcut pentru sume sub 15.000 euro, plata a fost făcută conform dispozițiilor legale, produsele au fost livrate sau serviciile prestate, cu excepția sistemului de supraveghere video Inspectoratul de Poliție Județean - Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov).
Însă, calitatea de funcționar public a inculpatei o obliga pe aceasta să se abțină să îndeplinească un act sau să ia decizii în numele instituției, în urma cărora să se creeze un avantaj financiar pentru o rudă de a sa. Acest comportament este sancționat de infracțiunea de conflict de interese, legiuitorul prezumând că un funcționar public nu-și poate reprezenta în mod corect instituția pe care o reprezintă dacă vine în contact cu un interes material al său sau al familiei sale.
Tocmai acest lucru l-a făcut inculpata, a încheiat în numele instituției pe care o conducea mai multe contracte de achiziții cu o firmă condusă în fapt și coordonată de fiul său. această firmă fiind înființată, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, tocmai pe acest considerent, că se vor încheia contracte cu instituția condusă de inculpată. În lipsa acestor contracte, firma probabil nici nu s-ar fi înființat, iar dacă se înregistra, probabil avea aceeași soartă cu a magazinului deschis de E. și închis la scurt timp din lipsă de clienți (astfel cum rezultă din declarația martorei O. dată la urmărire penală).
Inculpata a știut de la bun început că firma era de fapt a fiului său și a acceptat să îl ajute material pe acesta prin încheierea de contracte între firmă și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, contracte mai mult sau mai puțin păguboase pentru instituția ce o reprezenta în relația cu persoana juridică privată SC B. SRL. O altă dovadă în sensul conlucrării dintre inculpată și fiul său pentru derularea relațiilor contractuale este și preluarea de către inculpată a celor două schițe a spațiilor întocmite de martorii K. și J., schițe ce au ajuns ulterior la E. ce le-a predat martorului R. pentru a le da o formă oficială.
D. a precizat că a auzit, fie la domiciliul inculpatei fie la sediul firmei, discuții între aceasta și E. în legătură cu contractele, iar martora O. a precizat că și-a dat seama că acele contracte erau încheiate de E. după discuțiile pe care le avea cu inculpata, care, de câteva ori, a venit și la sediul firmei.
Modalitatea concretă în care firma SC B. SRL ajungea să prezinte oferte instituției (cum ar fi cea de creare a site-ului) deși nu exista nicio cerere în acest sens și alegerea acestei firme fără a mai căuta și alte oferte, coroborată cu aspectele arătate mai sus, vine să completeze probatoriul în sensul dovedirii unei înțelegeri între inculpată și fiul său, ce administra firma.
Din moment ce D. figura ca administrator al firmei iar E. nu avea nicio calitate oficială în firmă este evident că pe toate actele firmei (facturi fiscale, contracte de muncă, comenzi, etc.) apare numele administratorului, acesta fiind cel ce are drept de semnătură pe toate aceste acte. Existența semnăturii martorei pe contractele de muncă nu dovedește că a și negociat cu angajații condițiile de angajare, ci doar că au fost semnate aceste acte de singura persoană ce putea să le semneze, respectiv administratorul unei societăți comerciale.
În condițiile arătate mai sus, între SC B. SRL, administrată în fapt de E. și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, al cărei director executiv era inculpata, mama lui E. și rudă de gradul I, cu bună știință, în baza unei înțelegeri anterioare și păstrând permanent legătura ulterior, s-a derulat pe parcursul anilor 2010 - 2012 o relație comercială, în cadrul căreia societatea a efectuat o serie de lucrări și servicii pentru instituție, fiind achitate toate aceste lucrări, după cum urmează:
La nici o lună de la înființarea societății SC B. SRL, mai precis la data de 07 iunie 2010, societatea, fără nicio experiență în domeniu, a încheiat contractul cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, reprezentată de inculpată care a semnat atât contractul cât și dispozițiile de plată a sumelor rezultate din contract. în derularea căruia societatea realiza o pagină web pentru Direcție. achiziționa un domeniu pentru site-ul instituției și presta servicii de dedicate server lunar.
Prețul solicitat de SC B. SRL și plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a fost de 1.500 de euro pentru pagina web. 147.27 lei pentru achiziționarea domeniului pentru site și câte 180 de euro lunar pentru serviciile dedicate server, contractul producându-și efectele arătate mai sus până în luna decembrie 2012, când plățile efectuate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov au fost sistate.
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din înscrisurile constând în contract. facturi fiscale, ordonanțare de plată, ordine de plată, aflate la filele 25 și următoarele din volumul III de urmărire penală.
SC B. SRL a achiziționat de la I.C.I. București, conform facturii proforme din 02 iulie 2010, înregistrarea de nume domeniu.ro, contra sumei de 225,13 lei. în afara acestei sume neexistând la dosar nicio altă dovadă că SC B. SRL a făcut vreo altă cheltuială pentru derularea contractului sus menționat.
La data de 01 octombrie 2010, a fost înregistrată la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov adresa, emisă de SC B. SRL prin care societatea comunică oferta referitoare la laboratorul foto, deși nu există niciun înscris la dosar din care să rezulte că Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov i-ar fi solicitat acestei societăți anterior o asemenea ofertă și nici că s-ar fi analizat și alte oferte de preț pentru achiziționarea unui laborator foto, cum ar fi trebuit să facă orice ordonator de credite.
La data de 05 octombrie 2010, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a emis comanda către societate prin care s-a acceptat integral oferta făcută cu câteva zile înainte, solicitând livrarea laboratorului foto, comandă semnată și de inculpată, în calitate de director general, iar la aceeași dată societatea a emis factura proformă pentru suma de 38.175 lei.
La data de 15 octombrie 2010, inculpata, în calitate de director executiv, a aprobat și a dispus efectuarea plății către societate, deși factura fiscală a fost emisă de SC B. SRL și înregistrată la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov la data de 25 octombrie 2010 iar predarea, respectiv recepția produselor componente ale laboratorului foto, s-a făcut abia începând cu data de 26 octombrie 2010 și terminând la 11 noiembrie 2010 (fiind efectuate mai multe predări-primiri astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la filele 82-85 vol. III dosar urmărire penală).
După primirea sumei de 38.175 lei, în data de 15 octombrie 2010, SC B. SRL a achiziționat componentele laboratorului foto, astfel cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele nr. 115 și următoarele vol. I dosar urmărire penală, respectiv toate achizițiile componentelor laboratorului foto livrat Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov fiind efectuate după data de 15 octombrie 2010.
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din înscrisurile constând în facturi, ordin de plată, contract, aflate la filele 73 și următoarele din vol. III dosar urmărire penală.
La data de 12 noiembrie 2010. între societatea SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov s-a încheiat contractul, semnat și de inculpată în calitate de director executiv, având ca obiect realizarea de către SC B. SRL la sediul Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a unui sistem de monitorizare video, cu un cost total de 63.687 lei, din care materiale 33.583 lei și manoperă 30.104 lei.
La data de 15 noiembrie 2010. societatea SC B. SRL a emis factura proformă cu o valoare de 63.687 lei. la data de 24 noiembrie 2010. a fost încheiată nota de recepție iar la data de 25 noiembrie 2010, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, prin inculpată, ca director executiv, a efectuat plata sistemului de monitorizare video.
Astfel cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele 126 - 137 vol. 1 dosar urmărire penală. SC B. SRL a achiziționat în vederea realizării sistemului de monitorizare video de la alte societăți, materiale în valoare de 10.014.12 lei cu T.V.A. iar manopera plătită către SC V. SRL martorul I. realizând integral manopera lucrării, a fost de 8.400 lei cu T.V.A.
Situația de fapt rezultă din înscrisurile constând în ordin de plată, facturi, procese-verbale de recepție, aflate la filele 90-111 vol. III dosar urmărire penală.
La data de 11 aprilie 2011, s-a încheiat între SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov contractul, având ca obiect livrarea a 8 sisteme informatice cu un preț total de 49.897,60 lei, cu T.V.A.
La data de 18 aprilie 2011, a fost emisă factura fiscală, fiind încheiată în aceeași zi și o notă de recepție și constatare diferențe. Plata sumei de 49.897,60 lei a fost dispusă de inculpată, în calitate de director executiv al ordonatorului de credite, astfel cum rezultă din ordinul de plată.
Conform facturilor fiscale aflate la filele 138 - 143 vol. I dosar urmărire penală, SC B. SRL s-a aprovizionat cu respectivele sisteme informatice de la două societăți comerciale, respectiv SC X. SRL Ploiești și SC Z. SRL Cluj Napoca, pe care a plătit în total suma de 35.707,60 lei cu T.V.A.
Înscrisurile doveditoare a acestei relații contractuale se află la filele 166-182 volumul III dosar urmărire penală, constând în dovezi ale plății, facturi și contract.
La data de 23 mai 2011, a fost încheiat contractul de furnizare între SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov în executarea căruia societatea a furnizat instituției 25 de UPS-uri, încasând prețul de 50.000 lei cu T.V.A., plătiți la dispoziția inculpatei, în calitate de director executiv, prin ordinul de plată din 24 mai 2011, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală, filele nr. 197 - 214 vol. III dosar urmărire penală.
Așa cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele 144-145 vol. I dosar de urmărire penală, SC B. SRL a achiziționat de la SC Y. SRL cele 25 de UPS-uri, achitând în total suma de 25.271 lei fără T.V.A.
La data de 01 noiembrie 2011, s-a încheiat între Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și Inspectoratul de Poliție Brașov protocolul conform căruia, în vederea realizării unui sistem de supraveghere video la sediul celor două instituții, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov trebuia să asigure finanțarea sistemului de supraveghere video a perimetrului sediului și a căilor de acces ale Inspectoratul de Poliție Județean Brașov iar Inspectoratul de Poliție Județean Brașov să asigure monitorizarea video în timp real a evenimentelor.
După ce, în prealabil, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov achiziționase materialele necesare efectuării investiției de la SC A.A. SRL și SC B.B. SRL, în data de 19 decembrie 2011, s-a încheiat contractul cu SC B. SRL în executarea căruia SC B. SRL trebuia să realizeze efectiv sistemul de supraveghere video. deci să execute lucrarea propriu-zisă.
Lucrarea a fost începută de firma SC B. SRL dar nu a fost finalizată. în sensul că sistemul de supraveghere video nu era funcțional la sfârșitul anului 2011. astfel cum rezultă din fotografiile judiciare efectuate la data de 05 ianuarie 2013. aflate la dosarul de urmărire penală filele 47-56 vol. I. coroborate cu declarațiile martorilor K. și J.
Cu toate acestea și în ciuda faptului că în data de 27 decembrie 2011 Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov notificase SC B. SRL că se impune suspendarea lucrărilor de instalare a echipamentelor video și achitarea lucrărilor prestate până la această dată. s-a încheiat totuși procesul-verbal de recepție a lucrării la data de 28 decembrie 2011, prin care lucrarea a fost declarată admisă, după care inculpata, în calitate de ordonator de credite, a efectuat toate demersurile și a plătit contravaloarea facturii emise de SC B. SRL, în cuantum de 58.207,67 lei, pe data de 28 decembrie 2011, ca și cum lucrarea ar fi fost finalizată.
Lucrările de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video au fost finalizate de o altă societate, respectiv SC C.C. SRL, abia în vara lui 2013 (procesul-verbal de punere în funcțiune fiind încheiat la data de 12 iulie 2013), ocazie cu care s-a și pus în funcțiune sistemul, astfel că în niciun caz nu se poate susține că lucrarea ar fi fost terminată în decembrie 2011, când s-a plătit integral o lucrare nerealizată. Contractul încheiat de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov cu SC C.C. SRL are ca obiect atât punerea în funcțiune cât și mentenanța sistemului pe un an de zile, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 138 vol. I dosar instanță, din care rezultă o manoperă plătită de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pentru punerea în funcțiune a sistemului în cuantum de 6.105 lei.
Deși inculpata s-a apărat precizând că a achitat numai ceea ce se efectuase până atunci, se observă din analiza prețului prevăzut în contract, că a fost achitat integral prețul stabilit pentru executarea efectivă a întregii lucrări, iar nu parțial.
Nu a fost acuzată sau trimisă în judecată inculpata pentru modalitatea de atribuire a acestui contract (achiziție directă în loc de licitație publică), astfel că acest aspect nu face obiectul cauzei, acuzațiile și judecata având ca obiect plata integrală a unei lucrări nefinalizate.
Această faptă a inculpatei, de a aproba și efectua plata integrală a lucrării nefinalizate, constituie un abuz în serviciu, întrucât nu trebuia să plătească o lucrare ce nu a fost finalizată, indiferent cine ar fi avut culpa nefinalizării sau dacă anul bugetar se încheia și trebuia să restituie sumele de bani Consiliului Județean Brașov.
Procesul-verbal de punere în funcțiune încheiat la data de 28 decembrie 2011 este evident unul ce nu corespundea realității, fiind încheiat și semnat de martori Iară a avea cunoștință de stadiul lucrărilor sau să fi verificat acest aspect, astfel cum rezultă din declarațiile acestora, inculpata având cunoștință de faptul că lucrările nu sunt finalizate din moment ce numai cu o zi înainte a expediat notificarea către SC B. SRL prin care se cerea indicarea sumei de plată pentru lucrările efectuate până atunci.
Înscrisurile referitoare la derularea acestui contract se regăsesc în dosarul de urmărire penală, filele 309 - 336 vol. III și dovedesc modalitatea în care a fost contractată lucrarea, nefinalizarea ei și plata integrală dispusă de inculpată, în calitate dedirector executiv, după încheierea unui proces-ver bal de recepție ce nu corespundea realității.
La data de 27 iulie 2012. s-a încheiat între SC B. SRL și D. Brașov contractul de furnizare având ca obiect elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru creare și înlocuire rețea informatică structurată la locațiile Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, cu o valoare de 8.679 lei plus T.V.A. 2.082.24 lei.
Proiectul a fost elaborat de SC B. SRL pe baza schițelor celor două spații ale Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov efectuate de către martorii K. și J. angajați ai instituției, astfel cum rezultă din declarațiile acestora, schițele fiind preluate de inculpată și fiul său, care a apelat mai departe la ajutorul martorului R. care, astfel cum a declarat, a transpus pe calculator schițele și a aplicat pe una dintre ele ștampila mamei sale, C. - persoană fizică autorizată și o semnătură.
În baza celor două schițe, a unui memoriu tehnic și a unui centralizator semnat de martorul T., inculpata a aprobat plata sumei de 10.758,28 lei către SC B. SRL, viramentul bancar fiind realizat la data de 01 august 2012, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 375-395 vol. III dosar urmărire penală.
Martorul K. a precizat în declarația dată în fața instanței că în vara anului 2012 inculpata i-a dat dispoziție lui și martorului J. să realizeze schițele celor două sedii unde își desfășoară activitatea Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, fiind întocmite cu măsurători exacte după 3, 4 zile și predate inculpatei, cele declarate fiind susținute și de martorul J. în declarația dată în fața instanței, ambii martori declarând aceleași aspecte și în faza de urmărire penală.
O copie a schițelor, păstrată de martorul J., se află la dosarul de urmărire penală, vol. I, filele 286-288. Martorul K. a mai arătat că schițele făcute au fost identificate în proiectele făcute de SC B. SRL, fiind aceleași, atâta vreme cât nu venise nimeni să măsoare spațiile.
Nu rezultă din mijloacele de probă de la dosar că SC B. SRL ar fi cheltuit sume de bani pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, atâta vreme cât schițele au fost întocmite de cei doi martori, R. a precizat în declarația dată că nu a primit nicio sumă de bani în schimbul transpunerii pe calculator a schițelor și a ștampilării și semnării schiței iar martorul T. că nu a primit sume de bani pentru întocmirea memoriului și a centralizatorului.
În drept, fapta inculpatei A. expusă mai sus la pct. 6, director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, deci funcționar public, care, la data de 28 decembrie 2011, a aprobat și efectuat plata integrală către SC B. SRL a contravalorii lucrării, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, ce nu a fost realizată, cauzând un prejudiciu bugetului local al județului Brașov și un avantaj patrimonial în favoarea SC B. SRL administrată în fapt de fiul său, E., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în urma căruia funcționarul public, în speță inculpata, a obținut un folos material pentru fiul său.
Sub aspectul laturii obiective, instanța reține calitatea de necontestat de funcționar public a inculpatei, aspectul că a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu, astfel cum au fost descrise mai sus și elementul material ce constă în îndeplinirea defectuoasă a actului de plată a lucrării nefinalizate. Caracterul defectuos al plății este dat de faptul că. deși lucrarea nu fusese finalizată, inculpata a dispus plata integrală a acesteia, cum ar fi trebuit să facă dacă sistemul era pus în funcțiune și contractul executat integral de către SC B. SRL. Urmarea imediată este dată de o pagubă în patrimoniului Consiliului Județean Brașov, care alocase prin Hotărârea nr. 267 din 08 iunie 2011 suma de 190.000 lei pentru realizarea acestei investiții. Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov fiind în subordinea Consiliului Județean Brașov.
Cu privire la cuantumul pagubei create, instanța apreciază că nu poate fi considerată pagubă întreaga contravaloare a lucrării pe care SC B. SRL nu a finalizat-o (suma de 58.207,67 lei), întrucât o parte din lucrare fusese realizată de firmă mai înainte de oprirea lucrărilor, iar SC C.C. SRL, ce a finalizat în luna iulie 2013 lucrarea începută dar neterminată de SC B. SRL, a mai solicitat cu titlu de manoperă suma de 6.105 lei, contravaloarea celor 165 de ore de muncă, necesare pentru finalizarea lucrării.
Prin urmare, numai această sumă poate fi considerată un prejudiciu pentru Consiliul Județean Brașov, întrucât acesta din urmă a fost nevoit să o plătească de două ori, odată prin abuzul în serviciu al inculpatei, fără ca lucrarea să fie finalizată iar a doua oară, pentru finalizarea lucrării de către SC C.C. SRL. Dacă s-ar accepta varianta unui prejudiciu de 58.207,67 lei ar trebui să se accepte și ideea că ar exista o îmbogățire fără justă cauză pentru Consiliul Județean Brașov, respectiv contravaloarea materialelor și a lucrărilor efectuate de SC B. SRL.
Instanța consideră deci că paguba creată părții civile este de 6.105 lei.
Nici C. pen. vechi și nici cel nou nu condiționează existența infracțiunii de abuz în serviciu de o anumită importanță a pagubei ce se creează unei instituții publice, astfel că, indiferent de valoarea acesteia, orice pagubă poate constitui urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu.
Cu privire la avantajul patrimonial obținut de fiul său, ca administrator de fapt al firmei SC B. SRL, urmare imediată cerută de legea specială, instanța reține, analizând comparativ facturile de achiziție a materialelor folosite la lucrare, astfel cum sunt depuse la dosarul de urmărire penală, vol. I (singurele documente ce justifică cheltuielile făcute de SC B. SRL cu această lucrare) cu prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pentru această lucrare, rezultă o diferență care se constituie într-un avantaj patrimonial indirect pentru fiul său. Cu atât mai mult, avantajul patrimonial a existat și prin prisma faptului că societatea a primit prețul integral deși nu a terminat lucrările, fiind nevoie de încă 165 de ore de muncă (de zile de muncă a câte 8 ore pe zi), deci de o cantitate foarte mare de manoperă, pe care însă SC B. SRLa primit prețul ca și cum ar fi executat-o.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă calificată prin scopul de a obține un folos material pentru fiul său. Deși știa că lucrarea nu a fost terminată iar procesul-verbal de recepție era întocmit în fals, a acceptat să plătească contravaloarea întregului contract tocmai din dorința de a-și ajuta fiul pentru obținerea respectivei sume de bani. Folosul material, la care face referire art. 132 din Legea nr. 78/2000. nu a fost obținut din întâmplare ci a fost urmărit prin săvârșirea faptei de abuz în serviciu. Ce altceva a animat-o pe inculpată să accepte plata unei lucrări cu privire la care era evident pentru orice privitor că nu era finalizată, fiind nevoie de încă 20 de zile de muncă pentru finalizare, decât dorința de a-i plăti firmei fiului său prețul contractului neexecutat.
Legea penală mai favorabilă inculpatei pentru această faptă, în aplicarea art. 5 C. pen., a fost stabilită de instanță prin analiza infracțiunii de abuz în serviciu astfel cum este reținută în sarcina inculpatei, respectiv prin raportare la forma din Legea nr. 78/2000, fiind vorba despre o singură infracțiune, unică, astfel că au fost analizate limitele de pedeapsă ale infracțiunii prin raportare la încadrarea juridică dată de Legea nr. 78/2000, atât conform C. pen. vechi, cât și după intrarea în vigoare a N.C.P.
Conform C. pen. vechi, limita minimă a pedepsei pentru abuz în serviciu, art. 248 C. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, este de 3 ani, în timp ce limita minimă pentru aceeași infracțiune, prevăzută în art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, astfel cum s-a modificat după data de 01 februarie 2014, este de 2 ani și 8 luni închisoare.
Prin urmare, legea penală mai favorabilă, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, este N.C.P., astfel că pedeapsa va fi stabilită în raport de limitele speciale din acest act normativ, cu raportare la art. 13 din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare după data de 01 februarie 2014. în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 187/2012 pedepsele accesorii și complementare se vor aplica în condițiile legii penale identificate mai favorabile.
În drept, faptele inculpatei săvârșite în aceeași calitate și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, prin care a atribuit SC B. SRL, administrată în fapt de fiul său, E., un număr de 7 lucrări efectuate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, identificate și analizate mai sus, realizând în mod indirect de fiecare dată un folos material pentru fiul său, întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese.
Sub aspectul laturii obiective, există acțiunea inculpatei de a îndeplini un act (de a încheia contracte cu SC B. SRL deși știa că este administrată în fapt de fiul său, de a efectua în calitate de ordonator de credite plățile către această firmă) ce se constituie într-o încălcare a normelor ce guvernează buna desfășurare a activității unei instituții publice, ce interzice ca un funcționar public să încheie în numele instituției pe care o reprezintă în relațiile cu terții, afaceri din care rezultă avantaje materiale pentru sine sau pentru rudele sale, legea prezumând că funcționarul public nu-și reprezintă imparțial și loial instituția dacă vine în contact cu un interes material al său sau al familiei sale.
Dacă inculpata ar fi încheiat aceste contracte cu societăți ce nu aveau nicio legătură cu rudele sale, nu ar fi săvârșit nicio infracțiune, întrucât, toate aceste contracte și plăți efectuate, cu mici excepții (cum ar fi alegerea firmei fără a analiza și alte oferte, cum ar fi trebuit să facă orice director diligent al unei instituții ce lucrează cu banul public, sau evitarea licitației publice în cazul obiectivului cu o valoare totală mai mare de 15.000 euro, aspecte ce s-ar putea constitui în îndepliniri defectuoase a actelor dar care nu fac obiectul judecății), sunt făcute cu respectarea procedurii de achiziție și a normelor de plată, fiind întocmite înscrisurile necesare, o bună parte din produsele achiziționate fiind chiar necesare instituției.
În cazul de față. încheierea contractelor cu firma condusă de fiul său a afectat și calitatea relațiilor comerciale. în detrimentul instituției pe care o reprezenta (spre exemplu. din analiza facturilor de achiziții de către SC B. SRL comparativ cu factura de vânzare a acelorași produse către Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov rezultă o evidentă vânzare la suprapreț a unor produse, unele plăți au fost efectuate anticipat. înainte de livrarea produselor, tocmai pentru ca SC B. SRL să cumpere cu acești bani produsele de pe piață și să le predea ulterior Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, lucrarea nefinalizată ce a fost plătită integral).
Apărarea inculpatei în sensul că toate contractele și plățile sunt tăcute legal. instituția având nevoie de aceste produse și servicii prestate de SC B. SRL este una corectă, însă nu are nicio legătură cu obiectul cauzei și cu infracțiunea de care inculpata este acuzată. Aceasta este acuzată că a încheiat în numele instituției al cărei director era, contracte cu o firmă condusă de fiul său, de pe urma acestor relații comerciale, fiul său obținând avantaje materiale, acest comportament fiind cel interzis de norma de incriminare a infracțiunii de conflict de interese, comportament pe care inculpata trebuia să-l evite, iar nu să-l susțină pe parcursul a peste doi ani.
Urmarea imediată a infracțiunii, pe lângă starea de pericol creată, este și realizarea, direct sau indirect, a unui folos material pentru sine sau pentru o rudă, în cazul inculpatei, pentru fiul său. Pentru fiecare dintre cele 7 infracțiuni s-a realizat un folos material, astfel cum rezultă din compararea facturilor de achiziții ale societății cu prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pe aceste lucrări.
Un folos material este chiar încredințarea acestor contracte unei firme fără experiență care probabil nu ar fi avut nicio șansă să-și desfășoare vreo activitate în lipsa acestui ajutor din partea Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, firma existând și proliferând pe parcursul a peste doi ani prin achiziția de autovehicule și angajarea de personal, tocmai datorită acestor contracte încredințate de inculpată fiului său.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, toate infracțiunile au fost săvârșite de inculpată cu intenție directă calificată prin scopul de a obține un folos material pentru fiul său. Astfel cum rezultă din declarațiile martorelor D. și O., încă de la bun început societatea a fost înființată tocmai în considerarea faptului că relațiile comerciale se vor desfășura cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, inculpata în calitate de director urmând să-i încredințeze firmei contractele din acest domeniu de activitate al firmei, ceea ce s-a și întâmplat ulterior.
Cu privire la legea penală mai favorabilă, instanța consideră V.C.P. ca fiind mai favorabil întrucât minimul special este mai mic, iar raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012. stabilirea unei pedepse complementare ar fi condiționată, pe V.C.P., de un cuantum minim de 2 ani închisoare.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatei, se va ține cont de limitele de pedeapsă prevăzute în legile identificate de instanță ca fiind mai favorabile. astfel cum s-a arătat mai sus. de împrejurarea că activitatea infracțională s-a continuat pe parcursul a doi ani, fiind stopată de organele de poliție, iar nu din proprie inițiativă de inculpată, că nu au fost achiziționate produse sau efectuate lucrări ce erau total inutile la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, fiind vorba în general despre dotări ce trebuiau făcute, din acest motiv, rezultatul produs nefiind așa de grav iar starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită mai mică. Motivul săvârșirii infracțiunii de către inculpată a fost acela de a-i oferi fiului său o activitate comercială care să funcționeze în mod sigur, din contracte cu statul și care să-i asigure un tot atât de sigur profit. Inculpata, conștientă că instituția pe care o conducea, avea nevoie de diverse lucrări și produse din domeniul IT. a văzut această oportunitate de a a-și ajuta fiul. ce nu avea n