ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3685/2013

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 394 din 15 octombrie 2012 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 3435/117/2011, a fost condamnat inculpatul M.A.F., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de: 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea prev.art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

S-a dispus interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., pe durata de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 86 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art. 86 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte o dată la 6 luni, în ultima zi de vineri a fiecărui semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 864 C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus menținerea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 17 martie 2011 până la data de 06 iunie 2011.

S-a constatat faptul că suma de 12.000 euro a provenit din depozitul pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție din cadrul D.N.A. și a fost recuperată.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la data de 14 martie 2011 a fost înregistrat la D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj denunțul formulat de A.C.A., administrator la SC R.I.I. SRL din Cluj-Napoca, prin care a sesizat comiterea unor fapte de corupție de către inculpatul Z.M., administrator la SC L.M. SRL Cluj-Napoca.

În fapt, la data de 04 ianuarie 2011, D.J.A.O.V. Cluj - S.I.F.C.U. a emis „Avizul de control vamal ulterior", înregistrat la 04 ianuarie 2011, prin care înștiința SC R.I.I. SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, că, începând cu data de 18 ianuarie 2011, va face obiectul controlului vamal ulterior având ca obiective:

- verificarea ansamblului declarațiilor vamale și/sau operațiunilor relevante pentru controlul vamal ulterior pentru:

a. taxa vamală pe perioada 2006 până la zi;

b. accizele pe perioada 2006 până la zi;

c. taxa pe valoare adăugată pe perioada 2006 până la zi;

d. alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale, pe perioada 2006 până la zi;

- asigurarea aplicării corecte a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv staționarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri românești.

Avizul de control vamal ulterior a fost semnat de directorul executiv al D.J.A.O.V. Cluj și avizat de către persoana delegată să semneze în numele șefului S.I.F.C.U. pe perioada în care acesta nu se află la serviciu.

Prin Ordinul de control nr. 01 din 17 ianuarie 2011 au fost desemnați inspectorii superiori vamali P.I. și N.M.D. în vederea efectuării controlului vamal ulterior la SC R.I.I. SRL. Cei doi inspectori își desfășoară activitatea în cadrul S.I.F.C.U. Ordinul de control a fost semnat de către directorul executiv al D.J.A.O.V. Cluj și avizat de către inculpatul M.A.F., în calitate de șef al S.I.F.C.U.

În urma demarării activităților de control la SC I.I. SRL, inspectorii superiori vamali P.I. și N.M.D. au identificat, din punctul acestora de vedere, o serie de nereguli referitoare la drepturile de licență aferente operațiunilor de import de bijuterii de la o societate comercială din SUA și la importul unor componente electronice din China, utilizate pentru obținerea unor produse finite ce erau ulterior exportate în Germania. Neregulile constatate pe parcursul desfășurării controlului au fost aduse de către echipa de control la cunoștință administratorului A.C.A.

Considerând că neregulile constatate de către cei doi inspectori superiori vamali nu sunt reale, iar controlul ar fi unul cu caracter abuziv, A.C.A. l-a contactat pe inculpatul Z.M., pe care-l cunoștea de mai mult timp, în contextul în care știa că acesta ar avea o cunoștință la D.J.A.O.V. Cluj (D.J.A.O.V. Cluj), fără să cunoască cine anume este acea persoană.

La data de 10 martie 2011 denunțătorul A.C.A. a mers la inculpatul Z.M., la sediul SC L.M. SRL, ocazie cu care i-a spus acestuia că societatea sa comercială face obiectul unui control vamal ulterior, rugându-1 să se intereseze la prietenul să de la vamă dacă controlul a fost abuziv. De asemenea, i-a relatat câteva generalități despre control, fără a intra în detalii cu privire la cele constatate de către cei doi inspectori superiori vamali.

În prezența denunțătorului A.C.A., inculpatul Z.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.A.F., întrebându-l dacă el i-a trimis în control pe inspectorii superiori vamali „P. și N." la SC R.I.I. SRL, fapt confirmat de către acesta. Cu ocazia acelei discuții cei doi inculpați au stabilit să se întâlnească în perioada imediat următoare.

În aceeași zi, la biroul inculpatului Z.M. de la sediul SC L.M. SRL a venit inculpatul M.A.F.. Pe lângă alte aspecte cei doi inculpați au discutat și problema legată de controlul ce era în curs de desfășurare la SC R.I.I. SRL, ocazie cu care inculpatul M.A.F. a afirmat față de inculpatul Z.M. că la această societate comercială s-au identificat mai multe probleme, printre care și cea legată de importul unor piese din China, exportate ulterior în Germania.

După întâlnirea avută cu inculpatul M.A.F., inculpatul Z.M. l-a contactat telefonic pe A.C.A. cerându-i să se întâlnească de urgență, deoarece problema era gravă. In aceeași zi, respectiv 10 martie 2011, A.C.A. s-a întâlnit cu inculpatul Z.M. tot la sediul SC L.M. SRL Inculpatul Z.M. i-a transmis că a vorbit cu persoana cu funcție de conducere din cadrul DJ.A.O.V. Cluj, comunicându-i anumite aspecte legate de controlul la SC R.I.I. SRL, pe care denunțătorul nu i le spusese cu ocazia primei întâlniri. Cu ocazia acelei întâlniri s-a discutat și de suma de bani care urma să fie remisă funcționarului cu funcție de conducere din cadrul D.J.A.O.V. Cluj, inculpatul Z.M. spunându-i că trebuie să dea suma de 12.000 euro. Inculpatul Z.M. i-a dat de înțeles denunțătorului că el nu va reține niciun ban din suma de 12.000 euro, toți banii urmând să fie remiși funcționarului cu funcție de conducere din cadrul D.J.A.O.V. Cluj.

La data de 14 martie 2011, în jurul orei 15.00, denunțătorul A.C.A. s-a deplasat din nou la biroul inculpatului Z.M., ocazie cu care au reluat discuțiile în legătură cu intervenția pe care i-a promis-o inculpatul pe lângă persoana cu funcție de conducere din cadrul D.J.A.O.V. Cluj. La întâlnirea din data de mai sus cei doi au reiterat discuțiile în legătură cu intervenția pe care inculpatul Z.M. i-a promis-o pe lângă „șeful de la vamă" și cu privire la suma de bani ce urma să fie remisă în cauză.

Inculpatul Z.M. l-a asigurat pe denunțător, că în schimbul sumei de 12.000 euro, persoana cu funcție de conducere din cadrul instituției mai sus menționate a determinat pe membrii echipei de control să încheie un proces verbal de control în care să nu menționeze toate neregulile constatate și SC R.I.I. SRL să primească o amendă cu mult mai mică decât cea pe care ar fi trebuit să o primească dacă nu s-ar fi intervenit.

Inculpatul Z.M. i-a transmis denunțătorului A.C.A. că trebuie să dea toți banii într-o singură tranșă, stabilind ca remiterea să aibă loc la data de 16 martie 2011, la biroul firmei acestuia. Pe parcursul discuției care a avut loc în biroul inculpatului Z.M., acesta l-a contactat telefonic pe inculpatul M.A.F. La data de 15 martie 2011, inculpatul Z.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.A.F., ocazie cu care i-a transmis că a avut o întâlnire în data de 14 martie 2011 cu „prietenul" său. Totodată, inculpatul Z.M. i-a solicitat inculpatului M.A.F. să se întâlnească în acea zi sau în ziua următoare. Ulterior acestei discuții, la ora 13

58

, inculpatul M.A.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul Z.M. și i-a confirmat că urmează să vină la el în aceeași zi.

La data mai susmenționată inculpatul M.A.F. s-a deplasat la sediul SC L.M. SRL, unde s-a întâlnit cu inculpatul Z.M., la biroul acestuia. Inculpatul Z.M. i-a relatat că a avut o întrevedere cu administratorul SC R.I. SRL și acesta este dispus să dea ceva în schimbul rezolvării favorabile a controlului, primind de la inculpatul M.A.F. asigurări că prin actul de control ce va fi încheiat nu se vor aplica amenzi într-un cuantum mare. Conform celor stabilite anterior, la data de 16 martie 2011, în jurul orei 12

20

, denunțătorul A.C.A. s-a prezentat la sediul SC L.M. SRL pentru a-i remite inculpatului Z.M. suma de 12.000 euro, pretinsă de acesta anterior. Cu ocazia acelei întâlniri inculpatul Z.M. a primit suma de 12.000 euro de la denunțător. Pe parcursul discuțiilor purtate la acel moment inculpatul Z.M. i-a confirmat încă o dată că problema controlului la societatea sa comercială va fi rezolvată în mod favorabil.

În timp ce purtau această discuție, pentru a-i certifica denunțătorului că totul este în regulă și că în aceeași zi urma să vină „șeful de la vamă" pentru a lua banii, înainte de remiterea efectivă a sumei de bani, inculpatul Z.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.A.F. de față cu denunțătorul, convenind să se întâlnească mai târziu.

Înaintea de a i se pune la dispoziție denunțătorului A.C.A. de către organele de urmărire penală suma de 12.000 euro din fondul special al D.N.A. pentru a fi remisă inculpatului Z.M., bancnotele au fost fotografiate și s-au consemnat seriile acestora într-un proces verbal.

În aceeași zi, în jurul orei 17

10

-17

20

, inculpatul M.A.F., a sosit de la Dej la Cluj-Napoca, și a mers la biroul inculpatului Z.M., de la sediul SC L.M. SRL, unde a primit de la acesta suma de 4.000 euro cu titlu de mită pentru ca, în calitate de șef la S.I.F.C.U. din cadrul D.J.A.O.V. Cluj, să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu și să-i determine pe inspectorii superiori vamali P.I. și N.M.D., care efectuau controlul la SC R.I.I. SRL, precum și să încheie un act de control favorabil acestei societăți comerciale.

La momentul ieșirii din clădirea unde se află sediul SC L.M. SRL, inculpatul M.A.F. a fost oprit de către organele de urmărire penală. Asupra acestuia a fost identificată suma de 4.000 euro, respectiv 8 bancnote în cupiură a câte 500 euro fiecare.

În urma comparării seriilor bancnotelor puse la dispoziție denunțătorului A.C.A., consemnate în procesul verbal de predare a banilor (filele 88-89) și a celor consemnate în procesul verbal de prindere în flagrant (filele 84-87), a rezultat că seriile celor 8 bancnote s-au regăsit între cele consemnate în procesul verbal de remitere a banilor către susnumitul (bancnote în cupiură de 500 euro).

Cu ocazia percheziției efectuate la sediul SC L.M. SRL, în biroul inculpatului Z.M. a fost identificată suma de 8.000 euro reținută de acesta din totalul sumei de 12.000 euro primită de la denunțătorul A.C.A. Și în cazul sumei de 8.000 euro, după verificarea acesteia s-a constatat că seriile bancnotelor corespund celor consemnate în procesul verbal întocmit în vederea organizării flagrantului (proces verbal de percheziție filele 106-122).

În contextul în care inculpatul Z.M. i-a remis inculpatului M.A.F. suma de 4.000 euro, rezultă în mod indubitabil că restul sumei l-a reținut pentru sine. In cazul în care ar fi avut suspiciunea că inculpatul M.A.F. nu ar fi rezolvat problema, pe de o parte, nu i-ar fi solicitat denunțătorului o sumă atât de mare, ci ar fi avansat o sumă mai mică, iar, pe de altă parte, ar fi fost de acord cu propunerea denunțătorului ca bani să se dea în mai multe tranșe, respectiv o parte din bani înainte și o parte din bani după ce s-ar fi întocmit procesul verbal de control.

Din modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională a rezultat că inculpatul Z.M. a avut în vedere să îi remită inculpatului M.A.F. o sumă cu mult mai mică decât cea pe care a solicitat-o denunțătorului.

La momentul la care denunțătorul A.C.A. a mers la el pentru a-i remite suma de 12.000 euro, inculpatul Z.M. i-a arătat o sumă de bani în euro, spunându-i că este vorba de o sumă de 12.000 euro pe care a pregătit-o să o remită el inculpatului M.A.F. în cazul în care denunțătorul nu ar fi venit cu banii. Această situație denotă faptul că inculpatul Z.M. a urmărit doar să îi întărească denunțătorului convingerea, pe de o parte, că suma de bani ce urma să fie remisă funcționarului vamal era de 12.000 euro și, pe de altă parte, că el nu are intenția să rețină nicio parte din acești bani.

Cu ocazia audierilor inculpatul M.A.F. a adoptat o poziție totalmente nesinceră. In ceea ce privește suma de 4.000 euro, care a fost găsită asupra lui de organele de urmărire penală la data de 16 martie 2011, inculpatul M.A.F. a afirmat că aceasta ar reprezenta o sumă de bani pe care a primit-o de la inculpatul Z.M. cu titlul de împrumut. Această poziție a inculpatului M.A.F. a fost infirmată în totalitate de către inculpatul Z.M., care a negat că suma de 4.000 euro ar fi fost dată susnumitului cu titlu de împrumut, ci pentru ajutorul pe care l-a promis în vederea rezolvării problemei legate de încheierea unui act de control favorabil la SC R.I.I. SRL.

Cele 8 bancnote în cupiură a câte 500 euro găsite asupra inculpatului M.A.F. au provenit din suma de 12.000 euro remisă de denunțătorul A.C.A. inculpatului Z.M. și nu din altă sumă de bani, deși la percheziția efectuată la sediul SC L.M. SRL, a fost găsită și o altă sumă de 12.000 euro ce aparținea inculpatului Z.M.

Pe parcursul urmăririi penale cei doi inculpați au declarat că între ei există o relație de prietenie, cunoscându-se de circa 6 ani de zile. în contextul în care cei doi inculpați sunt prieteni foarte buni nu s-ar putea emite o explicație logică de ce inculpatul Z.M. ar fi urmărit să îl incrimineze pe inculpatul M.A.F. și să îl acuze practic că i-ar fi dat mită. în mod evident, coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, declarația inculpatului Z.M., vizavi de inexistența împrumutului, a fost conformă realității.

Cu ocazia, audierii, inculpatul M.A.F. a afirmat că, în data de 16 martie 2011, în jurul prânzului a fost contactat de către inculpatul Z.M. care i-a confirmat că au ajuns cartoanele pe care el trebuia să le folosească drept recuzită pentru galerie la un meci de volei al echipei C.S. Unirea Dej. Conform propriei declarații, cu ocazia acelei convorbiri telefonice l-a întrebat pe inculpatul Z.M. dacă îi poate da banii solicitați cu împrumut, pentru că la rândul său îi promisese unui prieten că îl va împrumuta cu suma de 1.000 euro. Inculpatul M.A.F. nu a mai precizat și dacă inculpatul Z.M. i-a confirmat că îi dă banii „pe care el i-a solicitat cu împrumut". Afirmația inculpatului M.A.F. referitoare l-a întrebarea pe care i-ar fi pus-o inculpatului Z.M. în legătură cu împrumutul unei sume de bani nu a fost reală. într-adevăr, așa cum a arătat anterior, la data de 16 martie 2011, la ora 12.24.38, inculpatul M.A.F. a fost contactat telefonic de către inculpatul Z.M. pentru a-i spune că au ajuns cartoanele, însă nu există nicio discuție între cei doi în legătură cu împrumutul vreunei sume de bani.

Tot în virtutea relațiilor de prietenie dintre cei doi inculpați, dacă s-ar considera că suma de 4.000 euro ar fi reprezentat un împrumut, nu s-ar putea susține o explicație logică de ce, în contextul în care inculpatul M.A.F. i-ar fi cerut „împrumut", în ianuarie 2011, suma de 10.000 euro, inculpatul Z.M., la data de 16 martie 2011, i-ar fi spus că are la dispoziție doar suma de 5.000 euro, însă i-ar fi dat doar 4.000 eur, întrucât el ar fi avut nevoie de 1.000 euro, având în vedere că, susnumitul primise de la denunțător suma de 12.000 euro și mai deținea ca bani proveniți din altă sursă suma de 12.000 euro. In raport de cele menționate mai sus, plauzibilă a fost poziția inculpatului Z.M. care a afirmat că i-a oferit inculpatului M.A.F. suma de 5.000 euro, însă acesta i-a dat înapoi 1.000 euro. La momentul efectuării percheziției corporale asupra inculpatului Z.M., într-unui din buzunarele pantalonului acestuia fost identificată suma de 1.000 euro, respectiv două bancnote în cupiură a câte 500 euro, sumă ce provenea din banii remiși de denunțătorul A.C.A., restul sumei de 7.000 euro fiind identificată într-un plic aflat în sertarul biroului inculpatului Z.M. de la sediul firmei sale percheziționate în aceeași zi de 16 martie 2011, de unde a rezultat că s-a avut în vedere de către inculpatul Z.M. remiterea sumei de 5.000 euro către inculpatul M.A.F.

Despre faptul că denunțătorul A.C. urma să vină cu banii în data de 16 martie 2011, inculpatul M.A.F. a aflat de la inculpatul Z.M. încă din data de 15 martie 2011. Declarațiile inculpatului M.A.F. au fost neconcordante în ceea ce privește cuantumul sumei de bani pe care i-ar fi solicitat „cu titlu de împrumut" de la inculpatul Z.M.. Astfel, în declarația dată la organele de urmărire penală a afirmat că ar fi vorba de suma de 5.000 euro, iar în declarația pe care a dat-o la instanța de judecată a specificat că ar fi vorba de o sumă de 10.000 euro. Cu ocazia audierii, inculpatul M.A.F. a afirmat că nu a discutat niciodată cu inculpatul Z.M. probleme legate de activitatea desfășurată de el la serviciu, de controalele efectuate la societăți comerciale, etc.

În ceea ce privește controlul desfășurat la SC R.I.I. SRL, inculpatul M.A.F. a recunoscut că, după data de 08 martie 2011 (inițial precizând că cu circa 10-15 zile înainte de 16 martie 2011), a fost contactat telefonic de către inculpatul Z.M., care s-a interesat dacă s-a demarat vreun control la SC R.I.I. SRL, aspect pe care el i l-a confirmat, iar, ulterior, când a fost la biroul inculpatului Z.M., acesta i-a comunicat că este în relații apropiate cu cei doi administratori de la susscrisa societate comercială, fiind interesat dacă verificarea se desfășoară în condiții legale. Potrivit declarațiilor inculpatului M.A.F., nu au mai existat alte discuții între el și inculpatul Z.M. vizavi de controlul efectuat la SC R.I.I. SRL.

Declarațiile inculpatului M.A.F. referitoare la conținutul discuțiilor dintre el și inculpatul Z.M. nu au fost conforme realității, fiind combătute de celelalte probe administrate în cauză. Cu ocazia audierii, inculpatul Z.M. a recunoscut că a aflat de la inculpatul M.A.F. o serie de aspecte legate de controlul efectuat la SC R.I.I. SRL, aspecte pe care nu i le spusese denunțătorul A.C.A.

Denunțătorul A.C.A. a confirmat faptul că inculpatul Z.M., cu ocazia discuțiilor pe care le-au avut i-a spus anumite date legate de problemele care făceau obiectul controlului, pe care el nu i le comunicase anterior. Aspectele declarate de susnumiții au fost confirmate și de convorbirile purtate în mediul ambiental de către aceștia.

În raport de cele expuse mai sus, a rezultat în mod indubitabil că discuțiile dintre cei doi inculpați, vizavi de controlul efectuat la SC R.I.I. SRL, nu s-au rezumat doar la ceea ce a specificat inculpatul M.A.F., ci au avut în vedere și alte aspecte pe care inculpatul Z.M. nu putea să le afle decât de la o persoană care avea acces la informații legate de cele constatate de către cei doi inspectori superiori vamali.

Faptul că inculpatul M.A.F. avea cunoștință de cele constatate cu ocazia desfășurării controlului vamal ulterior la SC R.I.I. SRL a fost confirmat chiar de cei doi inspectori superiori vamali care efectuau controlul. Martorii P.l. și N.M.D. au declarat că l-au informat pe inculpatul M.A.F. cu privire la cele constatate pe parcursul derulării controlului la susscrisa societate comercială în legătură cu importul de bijuterii, componente electronice și subevaluarea acestora, etc, cât și cu privire la discuțiile pe care le-au avut cu administratorul A.C.A. și cu avocatul acestuia. De asemenea, susnumiții au precizat că i-au spus inculpatului M.A.F. și de faptul că, la data de 17 martie 2011, urmau să se întâlnească cu administratorul societății și cu avocatul acestuia.

La data de 15 martie 2011, la ora 10

56

, inculpatul Z.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.A.F., comunicându-i că a discutat în ziua precedentă cu prietenul lui și i-a solicitat inculpatului să se întâlnească în acea zi sau în ziua imediat următoare. Ulterior, la ora 13.58, inculpatul M.A.F. i-a confirmat inculpatului Z.M. că vine la el la birou, ceea ce a și făcut. Cele afirmate de inculpatul M.A.F. sunt nereale deoarece, pe de o parte, din convorbirile telefonice dintre cei doi inculpați a rezultat în mod indubitabil că, la data de 15 martie 2011, inculpatul M.A.F. a fost în Cluj și s-a întâlnit cu inculpatul Z.M. la biroul acestuia, fapt confirmat și de către inculpatul Z.M. De asemenea, din conținutul celor două convorbiri telefonice pe care cei doi le-au avut în data de 15 martie 2011 nu a rezultat în niciun fel că aceștia ar fi discutat despre cartoane, sau despre faptul că inculpatul Z.M. ar fi fost vizitat, la data de 14 martie 2011, de către C.T. În cauză s-a constatat că, în ziua de 15 martie 2011, între cei doi inculpați au existat doar cele două convorbiri telefonice la care s-a făcut vorbire.

Din declarația inculpatului Z.M. a rezultat că inculpatul M.A.F. i-a spus că are nevoie de cartoane pentru echipa de volei C.S. Unirea Dej cu ocazia întâlnirii care a avut loc la data de 15 martie 2011, în jurul orelor 14

00

-15

00

. Declarația inculpatului Z.M. cu privire la acest aspect, a relevat încă odată nerealitatea celor afirmate de inculpatul M.A.F. cu ocazia audierilor efectuate în cauză, respectiv că, în data de 11 martie 2011, când a mers la sediul SC L.M. SRL, în timp ce „umbla cu inculpatul Z.M. prin fabrica acestuia" pentru a se uita dacă poate să-l ajute cu cartoanele pentru meciul de volei, i-ar fi reiterat solicitarea referitoare la împrumutul banilor, iar inculpatul Z.M. i-ar fi spus că în ziua de miercuri (16 martie 2011) ar fi urmat să primească niște bani și că îl va împrumuta.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul Z.M. l-a contactat pe C.T. la data de 15 martie 2011 ora 17

36

. Anterior discuției purtate cu C.T., la ora 15.10, inculpatul Z.M. a contactat-o pe directoarea de vânzări de la SC R. SRL, P.A., ocazie cu care i-a solicitat să-l ajute cu niște cartoane pentru „o casă de copii handicapați". în cauză a rezultat că, la momentul discuției cu P.A., inculpatul M.A.F. se afla la biroul inculpatului Z.M., deoarece, la ora 15

14

, acesta din urmă a purtat o convorbire telefonică cu o persoană de sex feminin căreia i-a comunicat că se afla împreună cu inculpatul M.A.F.

În raport de cele menționate mai sus, a rezultat în mod indubitabil că „prietenul" la care a făcut referire inculpatul Z.M. în convorbirea telefonică din data de 15 martie 2011, ora 10

56

, nu a fost nimeni altul decât denunțătorul A.C.A. De asemenea, s-a confirmat și faptul că discuțiile despre cei doi. inculpați referitoare la obținerea unor cartoane „pentru casa de copii handicapați" a avut loc doar în data de 15 martie 2011, când practic inculpatul Z.M. i-a indus în eroare pe reprezentanții SC R. SRL, cu scopul de a obține pentru inculpatul M.A.F. niște cartoane.

Cu ocazia audierii P.A. a precizat că, în data de 16 martie 2011, în jurul orei 12

00

, așa cum se înțeleseseră anterior, inculpatul Z.M. a trimis un angajat căruia i-a dat circa 100 de cartoane mai mari decât formatul A3, cartoanele urmând să fie debitate la această dimensiune de angajații inculpatului.

Fiindu-i prezentate cartoanele care au fost ridicate de la inculpatul M.A.F. la momentul prinderii în flagrant, P.A. a declarat că acestea provin de la SC R. SRL, însă au alte dimensiuni decât cele ridicate de angajatul inculpatului Z.M. În ceea ce privește discuțiile telefonice din data de 16 martie 2011, dintre cei doi inculpați, referitoare la sosirea cartoanelor, inculpatul Z.M. a negat că ar fi stabilit cu inculpatul M.A.F. vreun cod în care referindu-se la cartoane să aibă în vedere de fapt banii primiți de la denunțător. Din materialul probator din dosar a rezultat faptul că referirile la cartoane sunt conforme cu realitatea, adică era efectiv vorba de acele cartoane pentru meciul stabilit și nu este vorba de un limbaj cifrat între inculpați. însă coroborând toate elementele descrise până acum, a rezultat clar că venirea inculpatului M.A. la Cluj, în condițiile mai sus menționate, nu a fost determinată de sosirea cartoanelor, ci de primirea banilor de la denunțătorul A.C.A.

Din ansamblul probator detaliat mai sus, instanța a reținut că activitatea desfășurată de către inculpatul M.A.F. a reprezentat, ca încadrare juridică, elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Concret acest inculpat la data de 16 martie 2011, în calitate de șef al S.I.F.C.U. din cadrul A.N.A.F. - D.J.A.O.V. Cluj, a primit de la inculpatul Z.M. suma de 4.000 euro, în scopul încălcării atribuțiilor sale de serviciu referitoare la urmărirea, controlul și verificarea lucrărilor și activităților desfășurate de personalul din subordine și pe cale de consecință a determinării inspectorilor vamali care efectuau un control vamal ulterior la SC R.I.I. SRL Cluj-Napoca, să încheie un act de control favorabil susscrisei societăți comerciale, control ce urma să se finalizeze prin întocmirea unei decizii pentru regularizarea situației ce trebuia avizată și de inculpat.

Activitatea infracțională a inculpatului M.A.F. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită deoarece, pe de o parte, potrivit fișei postului și a Regulamentului de organizare și funcționare a D.J.A.O.V., aprobat prin Ordinul nr. 1806/2009, susnumitul, în calitate de șef al S.I.F.C.U. avea printre alte atribuții de serviciu verificarea activității profesionale desfășurate de personalul din cadrul serviciului pe care-l conducea și coordonarea și îndrumarea personalului din subordine. De asemenea, răspundea de acțiunile cuprinse în programul de activitate sau dispuse de conducerea D.J.A.O.V. și verifica lucrările efectuate de personalul din subordine (filele 72-83).

După cum a rezultat din probele administrate în cauză, controlul vamal ulterior la SC R.I.I. SRL a fost cuprins într-un plan tematic la sfârșitul anului 2010. Avizul de control vamal ulterior care se remitea societăților comerciale supuse controlului vamal ulterior de către inspectorii vamali din cadrul S.I.F.C.U., precum și planul de control se aviza de către șeful acestui serviciu.

Ordinul de control nr. 1 din 17 ianuarie 2011 prin care au fost desemnați membrii echipei de control a fost avizat de către inculpatul M.A.F. (fila 210).

În exercitarea atribuțiilor de șef al S.I.F.C.U. inculpatul M.A.F. a urmărit și verificat modul în care cei doi inspectori superiori vamali desfășurau activitățile de control la SC R.I.I. SRL și a purtat discuții cu aceștia în legătură cu cele constatate, consultându-se cu echipa de control pe problemele legate de subevaluarea unor componente.

Aceste aspecte au fost confirmate, după cum s-a arătat mai sus, de către cei doi inspectori superiori vamali care desfășurau controlul la SC R.I.I. SRL Chiar dacă, potrivit art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. 7521/2006, procesul verbal de control este un act bilateral, care se semnează de către organul de control și de persoana controlată, inculpatul M.A.F., în calitate de șef al S.I.V.C.U., în virtutea atribuțiilor stabilite prin fișa postului și prin Regulamentul de organizare și funcționare a D.J.A.O.V., avea obligația în cazul în care avea cunoștință de faptul că echipa de control nu ar fi efectuat în mod corect controlul la societatea comercială să ia măsurile legale care se impuneau. Or, în contextul în care inculpatul ar fi încercat să determine echipa de control să încheie un proces verbal de control în care să nu se menționeze toate neregulile constatate, ar fi făcut un act contrar atribuțiilor de serviciu pe care le are, legate de coordonarea și verificarea activității personalului din subordine. în mod indubitabil inculpatul M.A.F. avea obligația în calitate de șef serviciu să urmărească activitățile, desfășurate de inspectorii vamali din subordine cu ocazia controalelor efectuale la societățile comerciale, să se desfășoare cu respectarea dispozițiilor legale.

Conform declarației pe care a dat-o la organele de urmărire penală, inculpatul M.A.F. a precizat că, în cazul proceselor verbale efectuate de subordonații din cadrul serviciului său, după întocmirea acestora, verifica aceste procese verbale sub aspectul legalității și al eventualelor deficiențe constatate. După cum a arătat mai sus, inculpatul a verificat lucrările efectuate de personalul din subordine. Or, acceptând și primind de la inculpatul Z.M. suma de 4.000 euro pentru a determina practic pe cei doi inspectori superiori vamali să încheie un act de control favorabil SC R.I.I. SRL prin neconsemnarea în acel document a tuturor neregulilor constatate și-a încălcat atribuțiile de serviciu la care s-a făcut referire mai sus.

Pe de altă parte, conform art. 78 alin. (1) din Ordinul nr. 7521/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior, pe baza procesului verbal de control și a notei de prezentare se emite documentul „Decizia pentru regularizarea situației".

Decizia pentru regularizarea situației a reprezentat actul administrativ emis de echipa de control vamal în aplicarea prevederilor legale când, după reverifîcarea declarației sau după controlul vamal ulterior, a rezultat că dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte ori incomplete, iar autoritatea vamală ia măsuri pentru regularizarea situației ținând cont de noile elemente de care dispune.

Decizia pentru regularizarea situației se întocmea de către organul de control vamal, se aviza de șeful compartimentului (în cazul de față de către șeful S.I.V.C.U.) și se aproba de șeful biroului vamal, directorul executiv al direcției regionale sau de directorul direcției supraveghere și control vamal, după caz, în funcție de apartenența echipei de control. Având în vedere cele declarate de către inspectorii superiori vamali N.M.D. și P.I., referitor la neregulile constatate cu ocazia controlului efectuat la SC R.I.I. SRL, în cauză se încheia un proces verbal de control, finalizat ulterior prin emiterea unei decizii de regularizare prin care această societate comercială urma să plătească în favoarea statului o serie de taxe și impozite.

Ca atare, inculpatul M.A.F., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urma să avizeze acea decizie de regularizare în calitate de șef al S.I.F.C.U. Având în vedere ce s-a urmărit în cauză, respectiv ca SC R.I.I. SRL să plătească către bugetul de stat o amendă diminuată și, respectiv, taxe și impozite mai mici, prin semnarea unei decizi de regularizare în astfel de condiții, în cunoștință de cauză, inculpatul M.A.F. și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu.

În cauză s-a stabilit că inculpatul M.Z. i-a oferit inculpatului M.A.F. suma de 4.000 euro pentru ca acesta, să nu își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile de serviciu și să-i determine pe inspectorii superiori vamali din subordine să încheie un proces verbal de control favorabil SC R.I.I. SRL în raporturile cu inculpatul M.A.F., inculpatul Z.M. nu a acționat ca reprezentant al denunțătorului, el fiind de fapt cel care a stabilit ce sumă de bani va remite funcționarului cu titlu de mită.

Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloace de probă: denunț și declarații A.C.A. file 1-9; proces verbal de consemnare acte premergătoare file 11-12; declarații inculpați Z.M. file 23-27, 38; declarații inculpat M.A.F. file 50, 54, 59, 63; fișa postului inculpatului M.A.F. file 12-7A; adresa A.N.A.P. - D.J.A.O.V. Cluj din 28 martie 2011 și Regulamentul de organizare și funcționare a D.J.A.O.V. file 75-83; proces verbal de prindere în flagrant și planșă foto filele 84-87, 97-105; proces verbal de consemnare a seriilor bancnotelor puse la dispoziție denunțătorului și planșa foto file 88-96; proces verbal de percheziție domiciliară și planșa foto filele 106-122; procese verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la 14 martie 2011 și 16 martie 2011 și planșă foto filele 157-185; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice file 186-195; declarație martor C.D.M. filele 200-201; declarație martor P.I. filele 202-205; declarație martor N.M.D. filele 206-209; declarație martor M.V. filele 214-215; declarație martor Ș.V. file 218-219; declarație martor C.T. file 220-221; declarație martor P.A. file 222-223; ordin de control din 17 ianuarie 2011 fila 210; aviz de control vamal ulterior din 4 ianuarie 2011 fila 10; acte.

În aceste condiții, toate susținerile în apărare ale inculpatului, atât sub aspectul achitării sale de sub orice învinuire ori cele în susținerea schimbării încadrării juridice, nu au fost fondate, nu au fost susținute de către probe neinterpretabile, obiective, și au fost înlăturate de către instanță.

Pentru considerentele expuse pe larg mai sus, instanța a procedat la condamnarea inculpatului M.A.F., ținând seama de criteriile generale de individualizare indicate de art. 72 C. pen. și pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen.. în apărarea inculpatului, în subsidiar, s-a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante, însă instanța nu a împărtășit acest punct de vedere. Art. 74 C. pen. cuprinde împrejurări de fapt care, raportate la cauza dedusă judecății, pot dobândi prin aprecierea instanței valențe atenuante. Recunoașterea unor date și împrejurări ale realității (ca de pildă lipsa antecedentelor penale, buna comportare a inculpatului, colaborarea sa cu organele de anchetă), ca circumstanțe atenuante, nu este posibilă decât dacă circumstanțele avute în vedere de către instanță reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul său, îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită în concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei. Această situație nu se regăsește în speța de față, astfel că cererea inculpatului de a se reține circumstanțe atenuante nu a fost întemeiată, neputând fi primită.

În acest context, instanța a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, pedeapsă menită a contribui la constrângerea și reeducarea inculpatului M.A.F. S-a făcut aplicarea prev.art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 71 alin. (1), (2) C. pen., în paralel cu dispunerea interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., pe durata de 4 ani potrivit art. 53 pc.2 lit. a) C. pen. S-a justificat aplicarea acestor prevederi datorită specificului infracțiunii comise de către inculpat.

Elementele descrise mai sus și care au stat la baza aplicării pedepsei menționate, au fost avute în vedere de către instanță pentru stabilirea unei modalități de executare a pedepsei și anume una neprivativă de libertate, pentru că în această modalitate (cuantum și mod de executare a pedepsei), scopul indicat de art. 52 C. pen. putând fi atins în cazul acestui inculpat.

În temeiul art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art. 86 C. pen.

În baza art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte o dată la 6 luni, în ultima zi de vineri a fiecărui semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 864 C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus menținerea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 17 martie 2011 până la data de 06 iunie 2011.

S-a constatat faptul că suma de 12.000 euro a provenit din depozitul pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție din cadrul D.N.A. și a fost recuperată.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva mai sus menționatei sentințe au declarat apel în termenul legal Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul M.A.F.

În memoriul cuprinzând motivele de apel Ministerul Public prin D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj a solicitat instanței de control judiciar, raportat la natura faptei de luare de mită săvârșită de inculpat și ansamblul circumstanțelor personale ale acestuia, să constate existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis, în mod temeinic de către prima instanță, pe perioada executării pedepsei aplicate.

A apreciat însă că prin condamnarea inculpatului la pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. în contextul gravității faptei și față de imperativul ocrotirii pe viitor a unor relații sociale referitoare la exercițiul unor funcții de demnitate publică sau în legătură cu funcția publică în stat, nu se conferă forță și eficiență juridică suficientă pedepsei accesorii, impunându-se ca inculpatul să fie decăzut și din dreptul de acces la astfel de demnități publice, limitat pe durata executării pedepsei închisorii sau până la momentul în care legea o consideră executată.

Așa fiind, a apreciat că în speță se impunea și interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. a) teza I din C. pen. și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. b) din C. pen., severitatea unor astfel de interdicții semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional fiind justificată și în legătură directă cu tipul și natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

Cu privire la dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit inculpatul pentru comiterea infracțiunii, această limitare a fost, de asemenea, justificată dacă s-a avut în vedere faptul că inculpatul M.A.F. s-a folosit de funcția sa publică pentru a comite infracțiunea care face obiectul cauzei.

Un argument suplimentar în sprijinul acestor critici l-a constituit faptul că prima instanță a aplicat, în mod temeinic și legal, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., apreciind în considerentele soluției că interzicerea acestor drepturi se impunea în raport de circumstanțele concrete ale cauzei.

Ca atare, dacă pedeapsa complementară - care se execută după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei - s-a aplicat în ceea ce privește interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c), în mod obiectiv s-a justificat interzicerea acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, prin prisma unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile alin. 72 C. pen., cu evidențierea gravității faptei comise, a circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, a rezultat necesitatea aplicării față de inculpat a unui regim privativ de libertate.

În speța dedusă judecății a fost dincolo de orice îndoială că s-au produs consecințe severe în ceea ce privește încrederea societății față de respectarea legii și exercitarea corectă a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii statului, dar și cu privire onestitatea care trebuie să guverneze activitatea organelor de control fiscal.

Din această perspectivă a fost necesar ca modalitatea de executare a pedepsei aplicate să reflecte în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise.

Inculpatul M.A.F., prin apărătorul ales a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și apoi să se dispună achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat, în eventualitatea în care nu se va da curs cererii principale să se constate că în favoarea inculpatului M.A.F. poate fi reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. și să fie redusă pedeapsa aplicată la sub minimul special prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. și să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În susținerea motivelor de apel s-a arătat că inculpatul M.A.F. nu avea nicio atribuție de serviciu de a se implica în activitatea concretă a funcționarilor vamali și nici nu putea influența rezultatul controlului, pentru simplul motiv că atribuțiile sale de serviciu se limitau doar la prerogative manageriale care vizau planificarea activității de control și desemnarea inspectorilor vamali care urmau să efectueze acest control, fapt ignorat de prima instanță.

Legea nr. 86/2006 privind C. vam. (art. 50-55), precum și de Normele de aplicare privind controlul ulterior prevăzut în Ordinul nr. 7521/2006 al A.N.A.P. cuprind în Anexă documentele care trebuie întocmite de inspectorii vamali cu ocazia controlului vamal ulterior.

În primul rând a fost relevant a preciza că există o planificare trimestrială a activității de control trimis spre aprobare la A.N.V., iar stabilirea agenților economici care urmau a fi verificați era de competența unui alt compartiment din instituția vamală respectivă, din care inculpatul M.A.F. făcea parte.

La data când a fost întocmit Planul de activitate trimestrială pentru intervalul ianuarie - martie 2011 inculpatul a fost în concediu de odihnă, astfel că martorul N.M., care l-a înlocuit a semnat acest document.

Ulterior s-a întocmit Avizul de control (semnat de o altă persoană, martorul N.M., pentru că inculpatul M.A.F. a fost în concediu), iar după minim 15 zile de la primirea Avizului de control s-a emis Ordinul de control în care se nominalizează echipa de control, care devine singura responsabilă de începerea, desfășurarea, finalizarea controlului și întocmirea documentelor.

La terminarea controlului și exclusiv în raport de cele constatate, echipa de control avea mai multe opțiuni:

1) să întocmească o notă unilaterală, când nu se constată nicio încălcare, sau

2) un proces verbal când se constată încălcări ale legislației care nu duc la modificarea bazei de calcul pentru taxele vamale datorate la bugetul statului;

3) proces verbal de control care conține sumele datorate statului și eventualele penalități, când încălcările constatate modifică baza de calcul.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. 7521/2006, acest proces verbal reprezenta doar un act administrativ, care devine titlu executoriu în cazul neplății, situație în care se întocmește pe baza procesului verbal și a notei de prezentare o decizie pentru regularizarea situației conform art. 78 alin. (1) din Ordinul nr. 7521/2006, prin care se iau măsuri pentru regularizarea situației față de elementele și deficiențele constatate.

Această decizie s-a întocmit exclusiv de echipa de control, după care s-a avizat de șeful S.I.V.C. Ulterior (inc. M.A.F.) și s-a aprobat de șeful Biroului Vamal, directorul executiv al Direcției Regionale, sau directorul D.S.C.V. (a se vedea adresa A.N.A.P. - D.J.A.O.V. - filele 75-77 dosar de urmărire penală).

În anexa Ordinului nr. 7521/2006, avizarea nu a fost prevăzută, iar inculpatul M.A.F. nu avea atribuții de serviciu impuse în acest sens de o prevedere legală pentru simplul motiv că atribuțiile șefului de serviciu au fost stabilite sub efectul vechilor prevederi legale care reglementau activitatea de control vamal și după intrarea în vigoare a C. vam. - Legea nr. 86/2006, aceste atribuții nu au mai fost actualizate (a se vedea fișa postului fila 73 dosar urmărire penală).

Ceea ce s-a ignorat cu desăvârșire, deși a rezultat explicit din sentința atacată a fost faptul că Avizul de control vamal ulterior din 2011a fost emis și semnat de directorul executiv al D.J.A.O.V. Cluj.

Acest document, la aceeași dată a fost avizat de inculpatul M.A.F. (a se vedea fila 3 alin. (2) din sentință) la data de 4 ianuarie 2011, deci cu mult înainte de data de 10 martie 2011 când pentru prima dată denunțătorul A.C.A. l-a contactat pe coinculpatul Z.M., cerându-i sprijinul.

Prima instanță a omis în mod deliberat faptul că nicio probă nu a confirmat că inculpatul M.A.F. "a urmărit și verificat modul în care cei doi inspectori superiori vamali desfășurau activitățile de control la SC R.I.I. SRL și că a purtat discuții cu aceștia în legătură cu cele constatate" și nici că ar fi încercat să influențeze activitatea celor doi inspectori într-o direcție ce contravenea atribuțiilor de serviciu a acestora, favorizând implicit SC R.I.I. SRL - administrată de denunțătorul A.C.A.

Faptul că inculpatul M.A.F. nu a fost cu nimic implicat nici în desemnarea celor doi inspectori superiori vamali, martorii P.l. și N.M.D., a rezultat și din faptul că această nominalizare a echipei de control vamal s-a făcut prin Ordinul de control nr. 01 din 17 ianuarie 2011, deci cu mult înainte de comiterea presupusei fapte de corupție, astfel că în niciun caz nu poate fi bănuit inculpatul M.A.F. că încă de la demararea controlului ar fi urmărit să favorizeze firma denunțătorului.

În cursul urmăririi penale, cât și în fața prime instanțe, cei doi inspectori vamali implicați în mod nemijlocit în activitatea de control derulată la firma mai sus amintită au declarat fără ezitare că nu a existat nici o implicare a inculpatului în executarea actului de control, nu a intervenit în derularea acestuia și nici nu a cerut să-i fie prezentate actele contabile ale firmei verificate.

Prin Decizia penală nr. 49 din data de 18 martie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul M.A.F., împotriva sentinței penale nr. 394 din 15 octombrie 2012 a Tribunalului Cluj pe care a desființat-o în parte, doar sub. aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de individualizare a executării acesteia și judecând în aceste limite:

A redus pedeapsa aplicată inculpatului M.A.F., consilier în dezvoltarea afacerii la SC I.T. SRL Constanța, fără antecedente penale, sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. art. 76 lit. c) C. pen. de la 4 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

A înlăturat prevederile art. 861 și următoarele C. pen.

A dispus interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, conform art. 66 C. pen.

A menținut măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei decizii, conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 17 martie 2011 și până la 06 iunie 2011.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

A stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei onorariu parțial ce s-a avansat din F.M.J.L.C. pentru apărătorul desemnat din oficiu S.A.S.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Analizând apelurile declarate, din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 371 și urm. C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele considerente:

Instanța fondului, în urma coroborării judicioase a întregului material probator administrat, atât în faza urmăririi