ÎCCJ, Decizia nr. 293/2011

ÎCCJ, Decizia nr. 293/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică de la 9 mai 2011

Asupra recursurilor de față;

Din actele dosarului

constată următoarele:

Prin sentința nr.

1622 din 3 noiembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul N.D. la pedeapsa de 4 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

S-a făcut aplicarea art.

71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen., ca pedeapsă

accesorie.

În temeiul art. 86

1

și art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub

supraveghere a pedepsei, pe o durată de 8 ani, care reprezintă termen de

încercare pentru inculpat și care se socotește de la data rămânerii definitive

a hotărârii.

În baza art. 86

3

C. pen., s-a stabilit că pe durata termenului de încercare inculpatul se va

supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a)

să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de

domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,

precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă;

d)

să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele sale de existență.

Conform art. 359 C.

proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

Conform art. 71 alin.

(5) C. pen. pe durata termenului de încercare a fost suspendată executarea

pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza II lit. b) și c) C. pen.

Conform art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și a

arestării preventive de la 18 octombrie 2007 la 22 octombrie 2007.

În baza art. 26 raportat

la art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,

cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, a fost condamnată inculpata D.G. la

pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de

luare de mită.

S-a făcut aplicarea art.

71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă

accesorie.

În temeiul art. 81-82

C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de 3 ani și 6 luni, care reprezintă termen de încercare pentru

inculpată calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Conform art.359 C.

proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C.

pen.

Conform art. 71 alin.

(5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepsei

accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 334 C.

proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei săvârșită de

inculpata L.M. din complicitate la infracțiunea de luare de mită, 26 raportat

la art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,

în complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 raportat

la art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 26

raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, a fost condamnată

inculpata L.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la

infracțiunea de dare de mită.

S–a făcut aplicarea art.

71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă

accesorie.

În temeiul art. 81-82

C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de 4 ani, care reprezintă termen de încercare pentru inculpată

calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Conform art. 359 C.

proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C.

pen.

Conform art. 71 alin.

(5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepsei

accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a constatat că suma

de 17.000 lei a fost restituită integral în cursul urmăririi penale.

Au fost obligați

inculpații la plata sumei de câte 7050 lei, cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit

apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul nr. 166/P/2007

din data de 18 decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a

Corupției au fost trimiși în judecată inculpații N.D. pentru săvârșirea

infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, D.G. pentru complicitate la

infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254

alin. (1) C. pen. și la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și

L.M. pentru complicitate la infracțiunea de luare

de mită prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și

la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Prin același rechizitoriu

s-au mai dispus următoarele:

1) neînceperea urmăririi

penale față de

M.C.C. și B.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută

de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000,

întrucât este aplicabilă cauza de nepedepsire prevăzută de art. 255 alin. (3) C.

pen.

2) neînceperea urmăririi

penale față de

B.G., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.

(1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, precum și față

de L.M., pentru complicitate la aceeași infracțiune, prevăzută de art. 26

raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,

întrucât nu au fost întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni

sub aspectul laturii obiective.

3) neînceperea urmăririi

penale față de

N.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de

art. 289 C. pen., întrucât nu sunt întrunite, în privința laturii subiective,

elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Potrivit

rechizitoriului, faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată au

constat, în sinteză, în următoarele:

În perioada sfârșitul

lunii septembrie – începutul lunii octombrie 2007, inculpatul N.D., în calitate

de procuror

la

Parchetul

de pe lângă Tribunalul Prahova, a fost învestit să efectueze cercetările penale

în dosarul nr. 779/P/2007, privind plângerea formulată de denunțătorul M.C.C.

împotriva numiților D.T. și M.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5), art. 290 și art. 291 C. pen.

Inculpatul N.D., pe

fondul instrumentării dosarului anterior menționat, a pretins de la

denunțătorul M.C.C., prin intermediul învinuitelor D.G. (grefier șef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești) și L.M., un folos reprezentând o sumă de bani

care inițial nu a fost particularizată în privința cuantumului, iar, la 17

octombrie 2007, a primit, prin intermediul acelorași două complice, suma de

17.000 lei (RON) de la M.C.C., în scopul redactării și trimiterii - către

denunțător a unei comunicări din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul

Prahova, privind stadiul cercetărilor efectuate în dosarul mai sus arătat,

precum și pentru a-și exercita prerogativele de efectuare a instrucției penale,

astfel încât rezultatul anchetei să fie favorabil denunțătorului.

De asemenea, s-a mai

reținut că, la 17 octombrie 2007, s-a procedat la constatarea infracțiunii

flagrante privind fapta comisă în împrejurările expuse mai sus, atât în

legătură cu circumstanțele remiterii sumei de 17.000 lei (RON), ca obiect al

infracțiunii de luare de mită, de denunțătorul M.C.C. către L.M., cât și,

ulterior, între acesta din urmă și D.G., precum și, respectiv, între învinuita

ultim menționată și procurorul N.D.

Pentru dovedirea

acestor fapte, în rechizitoriu se menționează că au fost avute în vedere următoarele

mijloace de probă:

- denunțul formulat

la 20 septembrie 2007

de M.C.C. și declarațiile date de acesta la 20 septembrie 2007, 25 septembrie 2007,

09 octombrie 2007, 10 octombrie 2007, 15 octombrie 2007 și 17 octombrie 2007

(vol.I, fil.1-28);

- denunțul formulat

la 20 septembrie 2007 de B.M. și declarațiile date de acesta la 20 septembrie 2007

și la 22 octombrie 2007 (vol. I, fil. 30-48);

- procese-verbale din

20 septembrie 2007 (vol.I, fil. 51-52), privind ridicarea de la denunțătorul B.M.

a unor înscrisuri (vol.I, fil. 5-71) referitoare la fapta sesizată, precum și

în legătură cu certificarea de către denunțătorul M.C.C. a împrejurării că

documentele în cauză se referă la aspectele relatate de acesta în declarațiile

sale (vol. I, fil.53-54);

- relații comunicate

de către Serviciul tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, privind

posturile telefonice deținute sau utilizate de către persoanele indicate de

denunțător în calitate de făptuitori (vol.I, fil. 401-403);

- procese-verbale din

21 septembrie 2007 și 09 octombrie 2007, privind obținerea de relații, din

mediul informatic, în legătură cu făptuitorii B.G., L.M., N.D. și D.G.( vol.

II, fil. 257-287);

- procese-verbale din

27 septembrie 2007 și 15 octombrie 2007 (vol.I, fil. 72,77), privind ridicarea

unor înscrisuri (vol.I, fil. 73-76, 78-79) de la denunțătorul M.C.C.;

- procesul-verbal și

planșa fotografică din 17 octombrie 2007, privind marcarea criminalistică a

sumei de 17.000 lei (RON), care a fost înmânată de către organele de urmărire

penală denunțătorului M.C.C. (vol.I, fil.80-102);

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind constatarea infracțiunii flagrante săvârșite de

către învinuita L.M. (vol. I, fil.103-108);

- planșă fotografică

privind desfășurarea activității judiciare anterior menționată, (vol.I,

fil.109-131);

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind marcarea criminalistică a sumei de 17.000 lei (RON),

care a fost înmânată de către organele de urmărire penală învinuitei L.M. (vol.

I, fil. 132-134);

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind constatarea infracțiunii flagrante săvârșite de

către învinuita D.G.(vol.I, fil.135-138);

- planșă fotografică

privind desfășurarea activității judiciare anterior menționată, (vol. I,

fil.139-158);

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind marcarea criminalistică a sumei de 17.000 lei (RON)

care a fost înmânată de către organele de urmărire penală învinuitei D.G.(vol.

I, fil.

159-161);

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind constatarea infracțiunii flagrante săvârșite de

către inculpatul N.D. (vol. I, fil. 162-165);

- planșă fotografică

privind desfășurarea activității judiciare anterior menționată, (vol. I,

fil.166-187);

- două suporturi

magnetice, tip miniDV, marca Sony Premium 60, cu seriile constructive 53AA491SD

0015, conținând imagini fixate la data de 17 octombrie 2007, cu prilejul

desfășurării activităților evidențiate mai sus, referitoare la marcarea

criminalistică a sumei de 17.000 lei (RON);

- două suporturi

magnetice, tip miniDV, marca Sony Premium 60, cu seriile constructive 53AA491SD

0007 și, respectiv, 53AA491SD 0002, conținând imagini fixate la data de 17

octombrie 2007, cu prilejul desfășurării activității de constatare a

infracțiunii flagrante comise de învinuita L.M.;

- un suport magnetic,

tip miniDV, marca Sony Premium 60, cu seria constructivă 53AA491SD 0007,

conținând imagini fixate la data de 17 octombrie 2007, cu prilejul desfășurării

activității de constatare a infracțiunii flagrante comise de învinuita D.G.;

- un suport magnetic,

tip miniDV, marca Sony Premium 60, cu seria constructivă 53AA491SD 0015,

conținând imagini fixate la data de 17 octombrie 2007, cu prilejul desfășurării

activității de constatare a infracțiunii flagrante comise de inculpatul N.D.;

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind efectuarea actelor premergătoare în prezenta cauză

(vol. I, fil. 399-400);

- încheierea de

ședință nr. 18 din 21 septembrie 2007 (vol. I, fil. 188-190) și autorizațiile

nr. 21, nr. 22, nr. 23, nr. 24, nr. 25 și nr.26 din aceeași dată (vol.I,

fil.191, 192, 193,194, 195, 196), ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, în legătură cu autorizarea efectuării, conform art. 91 și următoarele C.

proc. pen., a interceptării și înregistrării audio și video, pe o perioadă de

30 zile, începând cu data de 21 septembrie 2007, până la 20 octombrie 2007 inclusiv,

a convorbirilor purtate în mediul ambiental de către denunțătorii B.M. și M.C.C.

sau de alte persoane cu învinuita L.M. și făptuitoarea B.G. ori cu alte

persoane, în legătură cu fapta care face obiectul prezentei cauze, a

convorbirilor telefonice purtate de făptuitoarea B.G. de la postul telefonic

utilizat de aceasta, cu nr., a convorbirilor telefonice purtate de făptuitoarea

L.M. de la posturile telefonice utilizate de aceasta, cu nr. și nr. , a

convorbirilor telefonice purtate de denunțătorul B.M. de la postul telefonic

utilizat de acesta, cu nr. , a convorbirilor telefonice purtate de denunțătorul

M.C.C. de la postul telefonic utilizat de acesta, cu nr. , precum și

autorizarea pentru luarea de imagini privind întâlnirile care vor avea loc

între denunțătorii B.M. și M.C.C. cu făptuitoarele L.M. și B.G.;

- procesul-verbal din

25 septembrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M.,

în ziua anterior menționată, începând cu ora 16:34 (vol.I, fil.197), precum și

procesul-verbal din 16 octombrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol.I, fil.199-216);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 1”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între

denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M., în ziua de 25 septembrie 2007, începând

cu ora 16:34;

- procesul-verbal din

27 septembrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M.,

în ziua anterior menționată, începând cu ora 15:02 (vol.I, fil.217-218), precum

și procesul-verbal din 13 noiembrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol. I, fil. 219-245);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 2”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între

denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M., în ziua de 27 septembrie 2007, începând

cu ora 15:02;

- procesul-verbal din

09 octombrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între denunțătorul M.C.C., învinuita L.M.

și inculpatul N.D., în ziua anterior menționată, începând cu ora 11:04 (vol. I,

fil. 246-247), precum și procesul-verbal din 08 noiembrie 2007, privind redarea

conținutului acestei conversații (vol. I, fil. 248-281);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 3”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între

denunțătorul M.C.C. învinuita L.M. și inculpatul N.D., în ziua de 09 octombrie 2007,

începând cu ora 11:04;

- procesul-verbal din

15 octombrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M.,

în ziua anterior menționată, începând cu ora 15:57 (vol.I, fil.292-293), precum

și procesul-verbal din 31 octombrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol. I, fil. 294-322);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 4”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între

denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M., în ziua de 15 octombrie 2007, începând

cu ora 13:57;

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M.,

în ziua anterior menționată, începând cu ora 10:39 (vol.I, fil. 324), precum și

procesul-verbal din 09 noiembrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol. I, fil. 325-339);

- un suport digital

tip CD-R. marca Verbatim, inscripționat „copie 5”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între

denunțătorul M.C.C. și învinuita L.M., în ziua de 17 octombrie 2007, începând

cu ora 10:39;

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între învinuita L.M. și învinuita D.G.în

ziua anterior menționată, începând cu ora 14:32 (vol.I, fil.340-341), precum și

procesul-verbal din 17 octombrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol.I, fil.342-345);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 6”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între învinuita

L.M. și învinuita D.G. în ziua de 17 octombrie 2007, începând cu ora 14:32;

- procesul-verbal din

17 octombrie 2007, privind interceptarea și înregistrarea audio-video a

dialogului purtat în mediul ambiental între învinuita D.G.și inculpatul N.D.,

în ziua anterior menționată, începând cu ora 16:57 (vol.I, fil.346-347), precum

și procesul-verbal din 17 octombrie 2007, privind redarea conținutului acestei

conversații (vol.I, fil. 348-350);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „copie 7”, conținând copia înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental între învinuita

D.G.și inculpatul N.D., în ziua de 17 octombrie 2007, începând cu ora 16:57;

- procesul-verbal din

15 octombrie 2007, privind redarea în formă scrisă a conținutului unui număr de

12 convorbiri telefonice purtate între învinuitele D.G.și L.M., precum și între

aceasta din urmă și denunțătorul M.C.C. (vol. I, fil. 351-363);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „992/II-1/2007 Te 3”, conținând cele 12 convorbiri telefonice anterior menționate, interceptate și înregistrate, conform

art. 91 C. proc. pen.;

- procesul-verbal din

30 octombrie 2007, privind redarea în formă scrisă a conținutului unui număr de

43 convorbiri telefonice purtate între învinuitele D.G. și L.M., respectiv

între aceasta din urmă și denunțătorul M.C.C., precum și între acesta și

denunțătorul B.M. (vol. I, fil. 364-398);

- un suport digital

tip CD-R, marca Verbatim, inscripționat „992/II-1/2007 Te 6”, conținând cele 43 convorbiri telefonice anterior menționate, interceptate și înregistrate,

conform art. 91

1

C. proc. pen.;

- fotocopii

certificate pentru conformitate cu originalul după actele aflate la dosarul nr.

779/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova (vol. II,

fil.159-232);

- fotocopii

certificate pentru conformitate cu originalul după borderourile de expediție nr.

101 din 10 octombrie 2007 și nr.120/10 octombrie 2007 ale Parchetului de pe

lângă Tribunalul Prahova, precum și după registrul privind accesul, în perioada

04 octombrie 2007-10 octombrie 2007, al vizitatorilor în aceeași unitate de

parchet (vol.II, fil. 235-246);

- procesul-verbal din

24 octombrie 2007 (vol.II, fil.150-151), privind verificarea calculatorului

aparținând Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și care este utilizat de

către grefiera M.M.I., precum și fotocopie certificată pentru conformitate cu

originalul după condica de lucrări a martorei anterior menționate,

corespunzătoare zilelor de 08 octombrie 2007 și 09 octombrie 2007;

- relații comunicate

de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de resurse

umane și documentare, în legătură cu faptul că procurorul N.D. deține gradul

profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel (vol. II,

fil.49);

- fotocopie

certificată pentru conformitate cu originalul după fișa postului cu atribuțiile

de serviciu deținute de inculpatul N.D., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (vol. II, fil. 62);

- adresa din 18

octombrie 2007 a Direcției Naționale Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției,

privind informarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru

procurori, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) din Legea nr. 303/2004,

republicată, în legătură cu luarea măsurii preventive a reținerii față de

învinuitul N.D. (vol. II, fil. 50-51);

- hotărârile nr. 277

din 18 octombrie 2007 și nr.278 din aceeași dată ale Consiliului Superior al

Magistraturii - Secția pentru procurori, privind încuviințarea arestării

preventive a procurorului N.D. și, respectiv, suspendarea acestuia din funcția

de procuror, începând cu data de 18 octombrie 2007 (vol. II, fil. 54-57,

58-60);

- declarațiile

martorilor T.L.M. (vol.II, fil. 153-154) și M.M.I. (vol. II, fil. 147,

148-149);

- declarațiile date

de învinuita L.M. la 17 octombrie 2007, 18 octombrie 2007 și 22 octombrie 2007

(vol. II, fil. 93, 94-96, 97-99, 100-109);

- proces-verbal din

22 octombrie 2007, privind inventarierea obiectelor și înscrisurilor ridicate

de la învinuita L.M., în temeiul procesului-verbal de constatare a infracțiunii

flagrante, întocmit la 17 octombrie 2007, precum și în legătură cu restituirea

bunurilor în cauză (vol.II, fil. 114-117, 118-119);

- declarațiile date

de învinuita D.G. la 17 octombrie 2007 și 24 octombrie 2007 (vol.II, fil.

130-131,

132-133,134-138);

- declarațiile date

de inculpatul N.D. la 17 octombrie 2007 și 18 octombrie 2007 (vol. II, fil.

11-16, 17-20, 21, 34-40);

- procese-verbale din

03 decembrie 2007, privind prezentarea materialului de urmărire penală

inculpatului (vol. II, fil. 83) și învinuitei D.G. (vol.II, fil.146), precum și

procesul-verbal din 04 decembrie 2007, privind prezentarea materialului de

urmărire penală învinuitei L.M. (vol. II, fil. 124).

Cu privire la probatoriul

administrat în cursul urmăririi penale inculpatul N.D. și apărătorul său au

menționat „am luat cunoștință despre întreg materialul probatoriu aflat la

dosarul cauzei, inclusiv înregistrările convorbirilor telefonice și purtate în

mediul ambiental transcrise în dosarul cauzei, administrate ca mijloace de

probă precum și procesul-verbal de redare a conținutului acestora/.../ Nu am de

făcut alte declarații în cauză și nu solicit administrarea altor probe în

apărarea mea”.

Aceleași aspecte

procesual-penale au fost menționate și în procesele-verbale de prezentare a

materialului de urmărire penală inculpatelor D.G. (vol.II f.146 dup) și L.M. (vol.2

f.124 dup) cât și apărătorilor acestora.

Astfel, prima

instanță a reținut că inculpații N.D., D.G.și L.M., precum și apărătorii

acestora nu au contestat probatoriul administrat în cursul urmăririi penale,

inclusiv înregistrările audio, video și convorbirile telefonice.

Cu toate acestea, în

fața instanței inculpatul N.D., cât și inculpatele D.G. și L.M. au invocat

excepții vizând actele procedurale efectuate în faza urmăririi penale:

nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante

de luare de mită, întocmit la 17 octombrie 2007, încălcarea dreptului la

apărare a inculpatelor L.M. și D.G. cu ocazia realizării flagrantului, cât și

ulterior, precum și excepția de nelegalitate a actului de sesizare, întemeiat

pe dispozițiile art. 264 C. proc. pen. în sensul că rechizitoriul a fost

întocmit de procurorul șef adjunct al secției și un procuror din cadrul

aceleiași secții, iar verificarea actului de sesizare trebuia făcută de procurorul

general al parchetului.

Cu privire la aceste

excepții, prima instanță a apreciat ca nefondată excepția de nelegalitate a actului

de sesizare, întrucât rechizitoriul a fost întocmit de procurorul șef adjunct

al secției și de un procuror din cadrul secției și nu de către procurorul șef

de secție cum prevede strict și limitativ în textele de lege prevăzute de art. 54

din Legea nr. 302/2004, art. 1 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție și art. 4 alin. (1) și (4) din Ordinul

529/C din 21 februarie 2007 cu raportare la art. 246 alin. (3) C. proc. pen.,

iar cu referire la excepțiile privind încălcarea dreptului la apărare și

nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante a

acesteia au fost prorogate după audierea martorilor, iar ulterior la

solicitarea apărătorilor inculpaților au fost susținute odată cu concluziile

apărătorilor pe fondul cauzei.

Cu acordul, și la

solicitarea lor, inculpații N.D., D.G.și L.M. au fost audiați de către instanță

( vol.I f.31,33,34,35,36,37).

În fața Înaltei Curți

inculpatul N.D. și-a menținut aceeași poziție procesuală cu privire la

vinovăția sa, avută și pe parcursul urmăririi penale învederând că nu a

săvârșit nicio infracțiune, în sensul că nu a promis ceva, nu a pretins nimic

de la denunțător, întrucât cunoștea implicațiile grave ale faptei sale,

datorită calității de procuror pe care o avea, iar ceea ce i se poate reproșa

este încălcarea codului deontologic, deoarece a dat o consultanță, în afara

îndatoririlor de serviciu la rugămintea unei cunoștințe foarte apropiate și

colege de serviciu. Cu privire la conținutul plasei înmânată de inculpata D.G.,

inculpatul N.D. a precizat că a fost convins că se afla un pachet de cafea și

niște acte și din această cauză a încercat să-i ofere și acesteia.

Inculpata D.G.în

declarația sa a susținut că nu l-a ajutat pe inculpatul N.D. să ia mită, nu a

discutat niciodată cu acesta cu privire la o recompensă vis-a-vis de caz, ci a

fost un simplu mesager în a înlesni audiența coinculpatei Lupu cu procurorul N.

Inculpata L.M. a

relatat situația de fapt învederând că își menține declarațiile din faza de

urmărire penală.

Au fost audiați

martorii din acte M.C.C. și B.M. (f.111-114, 159-162 vol.1), T.L. (f.5 vol.2), B.G.

( f.344 vol.1), M.L.D. (f.343 vol.1) care și-au menținut declarațiile date în faza

de urmărire penală.

Inculpații au propus

ca probe în apărare fiecare, respectiv audierea a unui martor și administrarea

probei cu acte în circumstanțiere.

În acest sens au fost

audiați martorii G.D. ( f.341 vol. 1) propus de inculpata L.M., V.M. (f.42

vol.1) pentru inculpata D.G.

Au fost depuse acte

în circumstanțiere pentru inculpați, constând în caracterizări, acte medicale,

fișă de apreciere (f.176-331 vol.1).

Din probatoriul

administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, prima

instanță a reținut că faptele pentru care inculpații N.D., D.G.și L.M. au fost

trimiși în judecată au fost săvârșite în următoarele circumstanțe:

M.C.C., în calitate

de asociat unic

și administrator la SC S.L. SRL, pe fondul unui litigiu de natură comercială cu

SC N.C. SRL, administrată de numitul D.T., a formulat împotriva acestuia,

precum și față de numiții M.L., avocat în Baroul Prahova și M.F., administrator

la SC P.C. SRL, o plângere penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 215 C. pen., art. 290 și art. 291 C. pen. Prin respectiva

plângere, M.C.C. a sesizat că, în esență, făptuitorii, cu ocazia derulării

împotriva sus-numitului a unei proceduri judiciare de executare silită având ca

obiect o creanță de 200.000 Euro, au falsificat mai multe acte care atestau

efectuarea unor activități comerciale, iar, ulterior, au folosit înscrisurile

falsificate în instanță pentru a-și susține pretențiile avansate.

Plângerea penală a

fost înregistrată la data de 17 iulie 2007, sub nr. 354/P/2007 al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, fiind repartizată în lucru procurorului B.G.

(conform actelor aflate la dosar, depuse la prezenta cauză, în fotocopii

certificate pentru conformitate cu originalul - vol. II, fil. 161-224).

În condițiile în care

demersul judiciar constând în sesizarea parchetului avea ca obiectiv

suspendarea sau, după caz, lipsirea de eficiență a procedurii de executare

silită, M.C.C. și B.M. au sesizat că, în esență, aproximativ pe la începutul

lunii septembrie 2007, învinuita L.M. a afirmat că, datorită relațiilor

apropiate pe care le are cu procurorul B.G., a obținut de la aceasta

promisiunea că va evita să adopte în dosarul nr. 354/P/2007 o soluție de

neîncepere a urmăririi penale și că, eventual, va administra probe care să fie

de natură a conduce la punerea sub învinuire a persoanelor la care se referea

plângerea penală a denunțătorului M.C.C., aceeași învinuită susținând față de

denunțător că B.G. a pretins, în schimbul asigurării beneficiilor anterior

menționate, un folos pe care nu l-a particularizat în acel moment.

Prin încheierea de

ședință nr. 18 din 21 septembrie 2007 (vol. I, fil.188-190) și autorizațiile

nr. 21, nr. 22, nr. 23, nr. 24, nr. 25 și nr. 26 din aceeași dată (vol. I, fil.191,

192, 193, 194, 195 și 196), Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

a autorizat, conform art. 91

1

și

următoarele C. proc. pen., interceptarea

și înregistrarea audio și video, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de

21 septembrie 2007, până la 20 octombrie 2007 inclusiv, a convorbirilor purtate

în mediul ambiental de către denunțătorii B.M. și M.C.C. sau de alte persoane

cu învinuita L.M. și făptuitoarea B.G. ori cu alte persoane, în legătură cu

fapta care face obiectul prezentei cauze, a convorbirilor telefonice purtate de

făptuitoarea B.G. de la postul telefonic utilizat de aceasta, cu nr. , a

convorbirilor telefonice purtate de făptuitoarea L.M. de la posturile

telefonice utilizate de aceasta, cu nr. și nr. , a convorbirilor telefonice

purtate de denunțătorul B.M. de la postul telefonic utilizat de acesta, cu nr. ,

a convorbirilor telefonice purtate de denunțătorul M.C.C. de la postul

telefonic utilizat de acesta, cu nr. , precum și autorizarea pentru luarea de

imagini privind întâlnirile care vor avea loc între denunțătorii B.M. și M.C.C.

cu făptuitoarele L.M. și B.G., rezultatul punerii în executare a acestor măsuri

de autorizare fiind prezentat în cele care urmează.

Astfel, la 24

septembrie 2007, ora 11:55, inculpata L.M. a luat legătura telefonică cu

procurorul B.G., care i-a spus că nu se afla în Ploiești și i-a cerut

învinuitei să o contacteze din nou în cursul zilei de miercuri, 26 septembrie 2007.

În urma acestei

convorbiri telefonice, inculpata L.M. i-a comunicat (potrivit discuției

telefonice din 25 septembrie 2007, ora terminării declarației 10:49)

denunțătorului M.C.C. că B.G. este plecată din Ploiești și că a discutat cu

aceasta în „... sinteză...", precum și că a stabilit cu sus-numita să-i

ducă ulterior mai multe înscrisuri.

În ziua de 25

septembrie 2007, începând cu ora 16:34, inculpata L.M. s-a întâlnit cu

denunțătorul M.C.C., iar din convorbirea înregistrată (procesul-verbal de

redare a conținutului acesteia aflându-se în vol.I, fil.199-216) a reieșit că sus-numita,

anterior întrevederii din acea zi cu denunțătorul, discutase cu procurorul B.G.

despre dosarul care avea ca obiect plângerea formulată de M.C.C. și că, deși nu

obținuse o promisiune concretă din partea magistratului în sensul soluționării

favorabile a respectivei cauze, inculpata urma să se mai întâlnească cu B.G.

pentru a-i da detalii despre sesizarea redactată de denunțător.

Folosindu-se de

același context, inculpata L.M. a precizat că o cunoaște pe B.G. de 28 ani,

relațiile dintre ele fiind foarte bune și că ea a ajutat-o pe aceasta din urmă

în mai multe rânduri, astfel că magistratul îi este dator, în condițiile în

care demersurile de a-i cere sprijinul în privința dosarului față de care era

interesat M.C.C. constituia prima dată când i-a cerut un favor, motiv pentru

care, potrivit afirmațiilor inculpatei L.M., „ea (n.n. B.G.) a fost foarte

fericită când am apelat acu' la ea!”.

Cei doi interlocutori

au abordat în cadrul aceleiași conversații ambientale și problema oferirii unui

folos procurorului B.G., însă au stabilit ca natura acestuia să fie

particularizată în discuțiilor lor ulterioare.

La data de 26

septembrie 2007, ora 12:28 inculpata L.M. a apelat-o pe B.G., care a afirmat că

este în Buzău la o înmormântare și că revine în Ploiești abia peste două zile,

astfel că inculpata a transmis, la rândul sau, denunțătorului acest lucru, în

cuprinsul convorbirii purtate în aceeași zi, la ora 14:48.

În mod anacronic cu

aceste demersuri ale inculpatei L.M., denunțătorul M.C.C. a primit, la 27

septembrie 2007, o adresă de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

și o copie a ordonanței emisă la 17 septembrie 2007 de către procurorul B.G. în

dosarul nr. 354/P/2007 (vol.I, fil.73-76). Prin respectivul act procesual,

procurorul B.G. a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocatul M.L.D.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 290, art. 291 și art. 215 C. pen. și,

totodată, a fost disjunsă cauza și declinată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, în vederea efectuării cercetărilor penale față de D.T.

și M.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (5),

art. 290 și art. 291 C. pen.

În ziua de 27

septembrie 2007, denunțătorul M.C.C. s-a întâlnit cu inculpata L.M.

(convorbirea purtată de către aceștia începând cu ora terminării declarației

15:02, fiind înregistrată conform art. 91 și urm. C. proc. pen.), ocazie cu

care i-a prezentat acesteia din urmă înscrisurile primite de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

În circumstanțele

respective, inculpata L.M., referindu-se la procurorul B.G., a afirmat că

„înseamnă că s-a eschivat ... zilele astea!”și că „.... nu mă las! Nu mă las!

în fine, un ... ă ... pic de amăgire, să nu-i spun altfel, tot este, că nu a

dispus și cu asta ....”, după care sus-numita a luat legătura telefonică

(convorbirea telefonică din 27 septembrie 2007, ora 15:14) cu inculpata D.G.și

a stabilit cu aceasta să se întâlnească în cursul aceleiași zile, iar față de

denunțător a prezentat acest demers ca fiind o modalitate de a interveni pentru

soluționarea favorabilă a dosarului său, care trebuia să ajungă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, ca urmare a declinării de competență dispuse de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Din conținutul

convorbirilor telefonice purtate la 27 septembrie 2007, orele 17:26 și 17:36

(redate în cuprinsul procesului-verbal aflat în vol. I, fii. 351-363), a

rezultat că inculpatele L.M. și D.G.s-au întâlnit în cursul aceleiași zile, în

jurul orei 17:40.

Conform declarației

date de inculpata L.M. la 22 octombrie 2007 (vol. II, fil.100-109), coroborată

cu depoziția inculpatei D.G., din 24 octombrie 2007 (vol. II, fil.134-138),

aceasta din urmă, după ce a luat cunoștință de la inculpata prim menționată

despre existența dosarului având ca obiect plângerea formulată de denunțătorul M.C.C.

și care fusese declinat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, l-a contactat telefonic pe procurorul N.D. și,

chiar în după-amiaza zilei de 27 septembrie 2007, s-a întâlnit cu acesta, în

apropierea blocului în care locuiește sus-numitul.

Privitor la aceste

împrejurări, inculpata D.G. a relatat că i-a transmis procurorului N.D. solicitarea

inculpatei L.M. de a-i acorda o consultație juridică în legătură cu dosarul

denunțătorului M.C.C. și că inculpatul a fost în principiu de acord, urmând

să-i comunice ulterior inculpatei L.M., prin intermediul inculpatei D.G., data

pe care o va stabili pentru realizarea întâlnirii dintre ei.

În considerarea

demersurilor mai sus prezentate, inculpata L.M. i-a comunicat telefonic, la 27

septembrie 2007, ora 18:34, (conținutul discuției fiind redat în cuprinsul

procesului-verbal aflat în vol.I, fil.364-398) denunțătorului M.C.C., folosind

un limbaj codificat, că s-a întâlnit cu D.G. și că a făcut demersuri pentru a

fi ajutați în privința dosarului, urmând să se întâlnească cu persoanele

implicate în cursul zilei de marți, 02 octombrie 2007. Sub acest aspect,

inculpata L.M. i-a făcut cunoscut denunțătorului M.C.C. că persoanele cu care

se întâlnise în respectiva zi se vor preocupa „.... să ne facă rost de toate

materialele, astfel încât, de la săpătură, nu mai duceți nici o grijă,

probabil”, adăugând că va trebui să-i dea denunțătorului

„...

lista de m ... am ... materiale, de

tot”, pentru a face „... tot proiectul...”, întrucât „... e bine să mergem,

totuși, pe doi furnizori ...”, „... ca să alegem unde e mai bine ...”, „...

materialele”.

La 02 octombrie 2007,

ora 18:39, inculpata L.M. a luat legătura telefonică cu inculpata D.G., care

folosind o exprimare aluzivă, i-a spus interlocutoarei că a vorbit cu

procurorul N.D., iar la întrebarea acesteia din urmă dacă sunt „semne bune”, a

răspuns „eu zic că da, după cum a vorbit. Zice «vorbim mâine»”.

După aproximativ o

jumătate de oră, respectiv, la ora 19:04, inculpata L.M. i-a comunicat

telefonic denunțătorului M.C.C. că în ziua următoare se va întâlni cu inculpata

D.G., iar la 03 octombrie 2007, ora 12:36, aceasta din urmă a purtat o altă

convorbire telefonică cu inculpata prim menționată, căreia i-a spus, utilizând

aceiași termeni aluzivi, că dosarul nu a fost încă repartizat în lucru

procurorului N.D., deoarece prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Prahova a lipsit câteva zile de la serviciu.

La 05 octombrie 2007,

ora 11:42, a avut loc o nouă convorbire telefonică între inculpate, ocazie cu

care D.G. i-a cerut inculpatei L.M. să se prezinte urgent la parchet, afirmând

că „... trebuie să te uiți și să spui ce vrei”, după care, referindu-se la

procurorul N.D., a adăugat că „... nu știe ce vrei” și că „... vrea să ... să

te asculte pe tine. Ce vrei aia se va face”.

Ulterior, în

intervalul 11:47-12:09, inculpata L.M. a încercat în trei rânduri să ia

legătura telefonică cu denunțătorul M.C.C., care nu a răspuns, iar, la ora

12:26, l-a apelat pe sus-numit de la un alt număr de telefon și i-a comunicat

că la ora 13:15 „... sunt așteptată de cel la care a ajuns rețeta (n.n. -

referire la procurorul N.D.)” și l-a întrebat dacă era convenabil pentru el să

discute cu procurorul numai problema cercetărilor care trebuiau efectuate față

de D.T., fără să mai abordeze aspectele din plângere care se refereau la M.

După ce, la ora

12:29, denunțătorul M.C.C. i-a transmis telefonic învinuitei L.M. un răspuns în

ansamblu afirmativ, sus-numita a luat legătura telefonică, la ora 13:31, cu

inculpata D.G., căreia i-a comunicat că a ajuns la sediul parchetului,

împrejurare în care aceasta din urmă s-a oferit să o preia pe interlocutoare de

la punctul de acces pentru a o conduce în biroul procurorului N.D.

Tot în ziua de 05 octombrie

2007, la ora 13:53, inculpata L.M. i-a solicitat telefonic denunțătorului M.C.C.

să se întâlnească urgent, în numai câteva minute, la un restaurant din

Ploiești, întâlnirea având loc în jurul orei 14:10.

Ulterior, la ora

15:15 denunțătorul M.C.C. a luat din nou legătura telefonică cu inculpata L.M.,

căreia i-a spus că nu o va putea însoți la întâlnirea stabilită cu procurorul N.D.,

în ziua de luni, 08 octombrie 2007, întrucât trebuia să meargă la București, motiv pentru care i-a solicitat să amâne întâlnirea pentru ziua următoare.

Drept urmare, la ora

15:17, inculpata L.M. a apelat-o pe inculpata D.G. și i-a cerut să discute cu

procurorul N.D. pentru a fi de acord ca întâlnirea convenită să aibă loc în

ziua de marți, 09 octombrie 2007.

La 08 octombrie 2007,

ora 10:41, inculpata L.M. l-a înștiințat telefonic pe denunțătorul M.C.C. că

„...a rămas ca să se ducă persoana de legătură să vadă când, cum ...”,

referindu-se în acest mod la împrejurarea că se înțelesese cu inculpata D.G. să

ia legătura cu procurorul N.D. pentru a amâna întâlnirea acestuia cu

denunțătorul pentru ziua următoare, iar, la ora 18:56, inculpata ultim

menționată i-a comunicat telefonic inculpatei L.M. că întâlnirea cu procurorul

a fost stabilită pentru data de 09 octombrie 2007, ora 11:00. Față de această

situație, inculpata L.M. l-a contactat telefonic pe M.C.C., la 08 octombrie 2007,

ora 19:05 și i-a comunicat data și ora stabilite pentru întrevederea cu

procurorul N.D., interlocutorii stabilind să se întâlnească cu 10 minute mai devreme,

în fața sediului parchetului.

Prin declarațiile

date la 09 octombrie 2007 și 17 octombrie 2007, denunțătorul M.C.C. a relatat

circumstanțele întâlnirilor avute cu inculpata L.M. la 27 septembrie 2007 și,

respectiv, la 05 octombrie 2007, în împrejurările evidențiate și de

înregistrările telefonice și purtate în mediul ambiental expuse mai sus,

precizând și că, la 05 octombrie 2007, sus-numita, după ce s-a întâlnit cu procurorul

N.D., i-a spus că dosarul având ca obiect plângerea formulată de denunțător a

fost repartizată în lucru acestui magistrat.

Din aceleași

depoziții a mai rezultat că inculpata L.M. a susținut față de denunțătorul M.C.C.,

cu ocazia întâlnirii avute de aceștia în ziua de 05 octombrie 2007, că, urmare

a intervențiilor sale, procurorul N.D. se va implica pentru a imprima

cercetărilor din respectivul dosar un curs favorabil denunțătorului și,

totodată, aceeași învinuită i-a pus în vedere lui M.C.C. că, în schimbul unor

asemenea beneficii va trebui să fie „recunoscător” față de inculpatul N.D.

În condițiile

avansării acestei pretinderi, neparticularizată sub aspectul naturii folosului

care trebuia remis magistratului cu titlu de mită, inculpata L.M. l-a însoțit,

în ziua de 09 octombrie 2007, pe denunțătorul M.C.C. la sediul Parchetului de

pe lângă Tribunalul Prahova, în biroul procurorului N.D., convorbirea purtată

de către aceștia trei în acele împrejurări, începând cu ora 11:04, fiind

înregistrată ambiental audio-video, conform prevederilor art.91

1

și

următoarele C. proc. pen. (la dosar fiind atașat procesul-verbal de redare a

conținutului acestei discuții - vol. I, fil. 248-281).

În prima parte a

conversației, inculpatul N.D. i-a explicat denunțătorului M.C.C., în prezența

inculpatei L.M., că, în esență, situația de fapt sesizată de către denunțător

în dosarul nr. 779/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova nu

oferea suficiente elemente probatorii care să conducă la trimiterea în judecată

pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave a

persoanelor împotriva cărora fusese formulată plângerea, întrucât ar fi existat

o recunoaștere din partea lui M.C.C., prin semnarea unei note de conciliere, a

creanței la care se referea executarea pornită împotriva sa, precum și că

cercetările ar fi putut avea ca finalitate stabilirea vinovăției celor

reclamați doar eventual în privința săvârșirii faptei de fals, pentru care,

însă, competența de instrumentare nu aparținea Parchetului de pe lângă

Tribunalul Prahova, ci parchetului local.

Pe fondul acestui

curs al discuției, ca urmare a intervenției învinuitei L.M., care a menționat

că scopul plângerii formulate de M.C.C. a constat în oprirea cursului

executării silite la care era supus, inculpatul N.D. a întrebat „vă ajută cu

ceva dacă eu vă înregistrez?”

De altfel, din acel moment

al convorbirii ambientale, inculpatul N.D. și-a modificat esențial atitudinea,

precizând interlocutorilor că poziția adoptată anterior a fost „... ca

profesionist ...”, pentru ca „să nu vă dau speranțe deșarte”.

Pentru conturarea

acestei noi atitudini, inculpatul N.D. a afirmat „da, acuma să o luăm altfel”,

apoi i-a întrebat pe interlocutorii săi „vă ajută cu ceva dacă, fără să aveți

garanția că veți ajunge pentru înșelăciune în tribunal, veți primi de la noi o

comunicare că dosaru' acesta s-a înregistrat și este în lucru pentru

înșelăciune?”.

Întrucât denunțătorul

M.C.C. a răspuns afirmativ, inculpatul N.D. a mai precizat că „atunci eu vă fac

... de fapt vă fac, nu mă ... îmi fac datoria și primesc plângerea asta,

fiindcă eu ca procuror am obligația să primesc orice plângere, să o înregistrez

și să o trimit la poliție spre cercetare”, iar după aceea, inculpatul,

susținând că în cauză, pentru adoptarea unei soluții de către procuror, este

necesar să fie efectuate mai întâi cercetări de organele de poliție, a mai

adăugat „da' asta se va produce peste o lună, două, trei, patru poate! Până

atunci, din punct de vedere formal, dumneavoastră veți avea de la noi

comunicarea că plângerea a fost înregistrată pentru înșelăciune deosebit de

gravă în convenție ... fals și uz de fals!”.

Pe fondul unei noi

intervenții în discuție a inculpatei L.M., care a precizat că „domnu' procuror

a pierdut mult timp cu mine ...” (în acest mod, referindu-se la întâlnirea sa

anterioară, din 05 octombrie 2007, cu procurorul N.D.), acesta din urmă a spus

că „nu mai avem ce să ... Dar, până când s-or lămuri toate lucrurile în

complexitatea lor, până alta noi putem să înregistrăm cauza asta și să facem o

comunicare către părți, adică către dânsu care e reclamant, că are dosar în

lucru privind pe cutare pentru fapta ...”, după care, adresându-se

denunțătorului, a adăugat „... cu această comunicare, dumneavoastră vă puteți

prezenta peste tot, inclusiv la instanță (n.n. fiind vorba despre instanța

învestită să se pronunțe asupra executării silite pornită împotriva lui M.C.C.)

să spuneți: «domn'e

...

acum, omu'

acesta are dosar penal, e cercetat penal!»”.

În continuarea

aceluiași dialog ambiental, inculpatul N.D. a schimbat registrul conversației,

afirmând în acest sens „deci, haideți, acuma vorbim foarte pe șleau, ați

deschis ...” și, în condițiile în care inculpata L.M., referindu-se la

comunicarea invocată de sus-numit, a precizat „... asta ne trebuie de moment

...”, adăugând și „că d-aia am intervenit ...”, inculpatul s-a interesat când

era stabilit următorul termen la instanța care judeca executarea silită.

Ca urmare a

răspunsului dat de denunțătorul M.C.C., care a menționat că termenul în cauza

respectivă era stabilit pentru ziua de luni, 15 octombrie 2007, inculpatul N.D.

a spus că „ ... eu fac comunicarea asta mâine și am să vă trimit, că așa se

face acuma, se trimite cu ... prin luare la cunoștință, nu se mai dă în mână

...” și că „o să aveți în cel mult două, trei zile, o săptămână pân ... că ...

că vine poștaru' cu ea”, precum și că „așa, o s-o aveți oficial că avem dosar

spre cercetare, că fapta ar putea fi ceva penal”, apoi a afirmat, adresându-se

denunțătorului, „pentru dumneavoastră e bine!” și a explicat acest lucru prin

aceea că „în instanța civilă e un argument în plus că ăștia nu mai sunt de bună

încredere”.

Pentru că, atât

inculpata L.M., cât și denunțătorul M.C.C. au relevat că era necesar ca acesta

din urmă să intre în posesia comunicării până la termenul stabilit la instanța

civilă, inculpatul N.D. a afirmat că „păi, eu o bag acuma la mapă, acu' o fac,

o bag la mapă, mâine ar fi semnat-o să plece. Și mâine mă ocup să plece. Dacă

mâine e ... mâine ce e miercuri? Ajunge până...până vineri.”

În contextul acestor

precizări, inculpatul N.D., exprimându-și regretul față de împrejurarea că M.C.C.

nu a putut da curs întrevederii stabilite inițial să aibă loc în ziua

precedentă, i-a spus denunțătorului că „eu v-am așteptat! Ca să știu ce ...

doresc oamenii”, justificându-și această afirmație prin aceea că „să facem cu e

mai bine. Eu mă duc acu', în clipa asta, mă duc ... și o bag la mapă (n.n.

fiind vorba despre comunicarea pe care trebuia să o redacteze)”.

În derularea

ulterioară a conversației, inculpata L.M. l-a întrebat pe procurorul N.D. dacă,

după plecarea de la parchet către organele de poliție, dosarul va ajunge la

„... cine mai știți dumneavoastră?”, iar răspunsul inculpatului a fost că

„acolo ajunge la poliție, la ofițerii cu care lucrez ...”, iar apoi, a adăugat

că nu poate promite adoptarea unei soluții de trimitere în judecată pentru

fapta de înșelăciune, însă a precizat că „poate până atunci vă rezolvați

problemele ... Asta-i ideea!”, întrucât durata cercetărilor va fi de „ ...

două, trei luni, poate patru ...”.

Referitor la același

subiect aflat în discuție, inculpatul N.D. a afirmat că persoanele împotriva

cărora denunțătorul M.C.C. formulase plângerea penală vor fi chemate la

poliție, unde „or să dea declarații, deci cercetarea înseamnă declarații,

chemare, avocat, la, la, la. Ca un mic proces”, adăugând că „... polițistu' nu

este așa ... poate nu sesizează tot ceea ce sesizez eu și merge berbecește. Eu,

eu nu-l trag de frâu”, precum și că „dacă el (n.n. polițistul) vrea să se ducă

să-i pună sub acuzație pentru înșelăciune, pentru mai știu eu, eu îl las în

pace să-și ... niciodată nu asta”.

Împrejurarea obținerii

unui beneficiu de către denunțătorul M.C.C., în condițiile trimiterii de către

procurorul N.D. a dosarului în discuție la organele de poliție pentru

efectuarea cercetărilor care se impuneau, a fost evidențiată de inculpat, în

cadrul dialogului ambiental, conform următoarelor afirmații: „dacă polițistul

va fi un pic mai dur și cum sunt toți polițiștii și-i va pune la respect: «

Domne', rezolvați-i problema (n.n. persoanele cercetate să adopte o atitudine

conciliantă în privința executării

silite

pornite împotriva denunțătorului) sau faceți pușcărie!» aia e treaba lui”;

„doar atât, când va ajunge dosaru' la mine, în condițiile astea, nu cred că voi

putea da ... pe înșelăciune ... Da' ce se întâmplă până atunci! Că ei vor fi

speriați, timorați, vor trebui să aibă o anumită atitudine. Se vor vedea

cercetați și trecuți prin poliție că toți polițiștii d-aicea ... Poliția

Prahova are ... renumele că e una din cele mai dure poliții” ; „ei cam tot ce

prind fac propunere de trimitere în judecată, numai la noi aicea se separă

apele și noi zicem: ce domn'e, asta se poate, asta nu se poate!”.

De asemenea, în

legătură cu aceeași preocupare a inculpatului de a prezenta denunțătorului

avantajele pe care le-ar fi putut obține în urma desfășurării instrucției

penale a respectivei cauze, procurorul N.D. a precizat „... ei (n.n. persoanele

aflate în litigiu cu M.C.C.) vor trece printr-o cercetare, domnii de la ...

așa, ceea ce nu-i plăcut!”, după care i-a spus denunțătorului „iar dumneavoastră

veți avea o atitudine «domn'e, dacă ... eu ... noi suntem de acord să fie

înțelegere ... să stăm, să nu știu ce, dar să-și facă și ei ... mea culpa”.

Spre finalul

conversației ambientale, întrucât M.C.C. a susținut că demer