ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1420/2021

Ședința publică din data de 17 iunie 2021

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea civilă înregistrată la 2 iunie 2015 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat obligarea pârâtului, în calitate de vânzător, la încheierea contractului autentic de vânzare, prin care acesta să-i înstrăineze imobilul situat din punct de vedere administrativ în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, în suprafață totală de 641 mp, înscris în CF. nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x, A+l, cu destinația curți construcții - Casa din cărămida pe fundații de piatra, acoperită cu țigle, cu: 2 camere, bucătărie, cămară, antreu, în suprafață de 93 mp. și grajd pentru vite, din piatră, acoperit cu țigle, în suprafața de 70 mp., în condițiile antecontractului de vânzare încheiat de părti la 12 mai 2014, cu prețul de 137.502 euro (609.520, echivalent în RON la cursul BNR de 4,4328/euro de la data încheierii antecontractului, 12.05.2014), achitat în întregime la data încheierii antecontractului, iar, în caz de refuz, sentința ce se va pronunța să țină loc de contract autentic de vânzare; cu cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru.

Pârâtul B. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se dispună anularea, în parte, a înscrisului intitulat contract de vânzare cumpărare, act sub semnătură privată, din 12 mai 2014, în ceea ce privește terenul în suprafață de 641 mp, cu construcție casă și grajd de animale, în suprafață de 90 mp și respectiv 70 mp, situate în Cluj-Napoca, str. x x, Nr. 253, înscrise în CF x Cluj-Napoca și a Actelor Adiționale la Contractul de vânzare cumpărare încheiate la data de 14.10.2014 și 20.10.2014 pentru vicierea consimțământului prin dol; radierea din CF x Cluj-Napoca, nr. cad. x, x și x, de sub B 6, a notării înscrisului sub semnătură privată "Contract de vânzare cumpărare" din 12 mai 2014 și a actelor adiționale la contractul de vânzare cumpărare încheiate la 14.10.2014 și 20.10.2014; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 379 din 30 iunie 2016, pronunțată de tribunalul Cluj, secția civilă, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii; a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B.; a fost obligat pârâtul B. să încheie cu reclamantul A. contract autentic de vânzare-cumpărare asupra imobilului înscris în CF x nr. top x, nr. top x-C1, nr. top x-C2 compus din teren în suprafață de 641 mp, casă din cărămidă pe fundații de piatră, acoperită cu țigle, cu: 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și grajd pentru vite, din piatră, acoperit cu țigle, în caz contrar,prezenta hotărâre ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare; s-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului descris mai sus, ca bun propriu, cu titlu de drept cumpărare; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional B., în contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvențional A.; a fost obligat pârâtul B. să plătească reclamantului A. suma de 9750 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 297 A din 17 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, s-a constatat perimat apelul declarat de pârâtul B. împotriva sentinței civile nr. 379 din 30 iunie 2016 a Tribunalului Cluj.

Împotriva deciziei nr. 297 A din 17 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs C. (moștenitor legal al defunctului pârât B., decedat la 27 decembrie 2019).

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 22 ianuarie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 6.

Prin rezoluția din 26 ianuarie 2021 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 471 alin. (5) și (6) C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că hotărârea atacată este susceptibilă de recurs, în raport de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., recurentul datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de recurs este formulată cu respectarea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., iar criticile formulate pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părțile nu au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Dosarul a fost repartizat Completului de filtru nr. 8 ca urmare a Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8 din 27 ianuarie 2021 și Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 33 din 31 martie 2021.

Prin rezoluția din 11 mai 2021 a fost stabilit termen de judecată la 17 iunie 2021, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția netimbrării, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele asupra recursului

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (2) din același Cod, excepția netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 26 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că recurentul C., moștenitor al defunctului B. datorează, pentru soluționarea recursului, o taxă judiciară de 100 RON, în temeiul art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa din 9 februarie 2021, comunicată recurentului la 16 februarie 2021, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate și de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării aceleiași taxe, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Deși legal înștiințat, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa judiciară de timbru și nu a formulat cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menționat, deși instanța i-a pus în vedere că are această posibilitate.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că cererea formulată de recurentul C. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. motiv pentru care va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 297 A din 17 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei nr. 297 A din 17 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2021.