ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85429)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85429) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Taxă

pe valoare adăugată. Servicii prestate de o firmă cu sediul în SUA, în

beneficiul unei societăți comerciale din România

Societatea comercială din România, care beneficiază, în schimbul unui comision,

de serviciile prestate de o firmă din SUA, datorează taxă pe valoare adăugată.

Decizia

nr.297 din 30 ianuarie 2002

Reclamanta SC „CI” a solicitat ca, în contradictoriu cu Ministerul finanțelor

Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Brăila, să se dispună

anularea deciziei nr.2651 din 30 noiembrie 1999, în partea referitoare la taxa

pe valoarea adăugată și majorările de întârziere aferente, nefiind îndeplinite

condițiile de teritorialitate prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.3/1992,

deoarece serviciile respective urmau să se desfășoare pe teritoriul SUA, iar nu

pe teritoriul României.

Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și comercial, prin

sentința nr.83 din 3 aprilie 2001, a  respins acțiunea ca nefondată. S-a

reținut că, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.3/1992,

societatea reclamantă datorează taxe pe valoarea adăugată și majorări aferente,

pentru că prestările de servicii în discuție, efectuate de o firmă străină, au

fost utilizate în România, neavând relevanță că sediul prestatorului nu este în

țară.

Împotriva sentinței, a declarat recurs reclamanta susținând, în esență, că

greșit prima instanță nu a avut în vedere dovada impunerii pe teritoriul SUA a

taxei pe valoarea adăugată, datorată pentru activitățile realizate în baza

contractului de comision  încheiat, cu CONFERO FASHION LTD., New

York,  care beneficiază de prevederile evitării dublei impuneri, în

temeiul acordului interguvernamental româno-american.

Recursul  este nefondat.

Prin procesul verbal de control din 14 iunie 1999, inspectorii Direcției

Generale a Controlului  din cadul Ministerului Finanțelor au stabilit în

sarcina recurentei-reclamante obligația de plată a sumei de 75.699.2000 lei

reprezentând taxă pe valoare adăugată și a majorărilor de întârziere aferente

în cuantum de 103.571.456 lei. S-a avut în vedere că reclamanta a încheiat, la

data de 28 februarie 1998, un contract de reprezentare cu CONFERO FASHION LTD. Din

Nwe York – SUA, care a fost împuternicită  să obțină, în favoarea sa, (a

reclamantei) documentații tehnico-economice specifice pieței americane de

confecții textile, să o reprezinte la manifestări promoționale de specialitate

și începerea de negocieri în vederea încheierii de contracte de specialitate,

contra unui comision.

În baza acestui contract, societatea reclamantă a plătit partenerului străin un

avans de 30.000 USD și a achitat suma de 20.000 USD în baza facturii din 18

februarie 1998.

În baza  Ordonanței Guvernului nr,3/1992 privind TVA și a modificărilor

ulterioare, organul de control a reținut că în sfera de aplicare a taxei pe

valoarea adăugată se cuprind și serviciile contractate, de persoane juridice cu

seidul în România, cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate.

Punctul de vedere este corect, pentru că reclamanta a beneficiat de serviciile

prestate de partenerul extern utilizându-le în desfășurarea obiectului său de

activitate, astfel încât, potrivit dispozițiilor art.4 alin.3 din Ordonanța

Guvernului nr.3/1992, operațiunile efectuate în derularea contractului

respectiv nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

Nu poate fi reținută susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia, întrucât

societatea străină a achitat în SUA taxa pe valoarea adăugată, pentru evitarea

dublei impuneri nu mai datorează aceeași taxă.

Conform art.1 din Convenția pentru evitarea dublei impuneri dintre guvernul

SUA  și guvernul României, semnată la Washington la 14 decembrie 1974 și

ratificată de țara noastră prin Decretul nr.238/1974 sunt supuse convenției

numai impozitele indicate și nicidecum și taxa pe valoarea adăugată.

Dispozițiile Convenției, fiind de strictă interpretare și aplicare, nu se

aplică în cazul taxei pe valoarea adăugată, pe care nu o reglementează.

Recursul a fost respins ca nefondat.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85458)
Impozit pe profit. Veniturile nerezidenților. Plata impozitului în lei proveniți din schimb valutar Impozitul pe profit, în cazul în care plata veniturilor către beneficiar se face în valută, se calculează în lei proveniți din schimb valuta
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85405)
Taxă pe valoare adăugată. Export prin comisionar Taxa pe valoare adăugată este în cota 0 în cazul mărfurilor exporetate prin comisionar, care acționează pe socoteala comitentului. Decizia nr.63 din 15 ianuarie 2002 Societatea Comercială „NG
ÎCCJ 2003-05-27
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2005/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 2 mai 2001, reclamanta SC S.I. SRL Brașov a solicitat anularea deciziei nr. 424/2001 a Ministerul Finanțelor, a hotărâr
ÎCCJ 2011-09-13
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4041/2011
ție respinsă prin decizia din 10 septembrie 2009 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava. În cererea adresată instanței contestatoarea contestă numai stabilirea primelor două categorii de obligații suplimentare s
ÎCCJ 2003-11-20
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4041/2003
referă la executarea materială a lucrărilor de construcții, nereprezentând documente care să ateste prestarea efectivă a consultanței și colaborării. În consecință, reclamanta datorează impozitul pe profit stabilit prin actul de control și
Sursă