ÎCCJ, decizie (scj.ro #81875)

1.

Contestație împotriva deciziei de recalculare a pensiei,

emisă de

casa de pensii sectorială.

Competența de soluționare a cauzei revine instanței de la

domiciliul reclamantului.

Cuprins

pe materii :

Drept procesual civil. Competență teritorială.

Index

alfabetic :

competență

teritorială

-

conflict de competență

-

casă de pensii

-

contestație

-

decizie de recalculare a pensiei

Legea nr. 263/2010, art. 154

Legea nr. 119/2010

Legea nr. 19/2000

Odată

cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, prin care a fost abrogată

Legea nr. 19/2000, competența teritorială de soluționare a

cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care

sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale,

Ministerului Administrației și Internelor și SRI, s-a modificat

în sensul că aceste cereri se soluționează de către

instanța de la domiciliul reclamantului. Astfel, potrivit art. 154 alin. 1

din Legea nr. 263/2007,  contestația împotriva deciziei de recalculare a

pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială

de pensii se adresează instanței de la domiciliul reclamantului,

instanța competentă teritorial să judece pricina.

ICCJ,

Secția I-a Civilă, decizia civilă nr. 8539 din 2 decembrie 2011

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de

11.02.2011, reclamanta N.M. a chemat în judecată Casa de Pensii a

Ministerului Administrației și Internelor, solicitând anularea

deciziei nr. 77775/2010 privind recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010

emisă de pârâtă, menținerea cuantumului pensiei avut anterior

intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 și HG nr. 735/2010 și

obligarea pârâtei la plata sumelor reținute nelegal în baza deciziei

contestate, sume actualizate cu indicele de inflație la data

plății efective.

Prin decizia nr. 3138 din 06.05.2011, Tribunalul Gorj,

Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

București, Secția conflicte de muncă și asigurări

sociale, reținând că în stabilirea competenței sunt aplicabile

dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la momentul emiterii

deciziei contestate, care instituie o competență teritorială

exclusivă, de ordine publică, în favoarea instanței în a

cărei rază teritorială se află domiciliul pârâtului pentru

contestațiile împotriva deciziilor emise de casele sectoriale de pensii,

cum este cazul în speță.

Învestit

prin declinare, Tribunalului București, Secția a VIII-a conflicte de

muncă și asigurări sociale a pronunțat sentința

civilă nr. 8715 din 12.10.2011, prin care și-a declinat, la rândul

său, competența în favoarea primei instanțe sesizate, Tribunalul

Gorj și, constatând ivit conflict negativ de competență, a

înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru

a hotărî astfel, această din urmă instanță a

reținut că întrucât Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând

cu data de 01.01.2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,

în speță, determinarea instanței competente se face în raport de

dispozițiile în materie ale legii noi și anume art. 154 din Legea nr.

263/2010.

Prin legea

nouă, competența teritorială  de soluționare a cererilor cu

privire la deciziile emise de

casele de pensii sectoriale

(fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, a

Ministerului Administrației și Internelor și SRI) a fost

modificată în sensul că cererile în această materie se

soluționează de către instanța de la domiciliul

reclamantului.

Normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare potrivit

dispozițiilor art. 725 C.proc.civ., astfel că în raportat de norma de

competență instituită prin legea nouă, cuprinsă în

art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei

revine instanței de la domiciliul reclamantului, în speță

Tribunalul Gorj.

Cu

privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui

judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. 3 raportat la

art. 20 pct. 2 C.proc.civ., Înalta Curte a reținut următoarele:

Cererea

dedusă judecății are natura unei contestații împotriva

deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o

casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii din cadrul

Ministerului Administrației și Internelor.

Decizia

contestată a fost emisă la data de 27.12.2010, iar sesizarea

instanței s-a făcut la data de 11.02.2011.

Este

adevărat că la data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea

nr. 19/2000, care prin art. 156 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva

CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

pârâtului”.

Legea nr.

19/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,  respectiv

începând cu data de 01.01.2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a din

Legea nr. 263/2010.

Prin urmare,

la data sesizării instanței, și anume 11.02.2011, era în vigoare

Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la

competență în art. 154.

Astfel,

potrivit alin. 1 al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate

împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”, iar potrivit

alin. 2 al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul pârâtul.”

Rezultă

că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,

competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la

deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de

pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului

Administrației și Internelor și SRI, s-a modificat în sensul

că aceste cereri se soluționează de către instanța de

la domiciliul reclamantului.

Raportat la

dispozițiile art. 725 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cărora normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se

reține că norma de competență aplicabilă în cauză

este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data

sesizării instanței.

Cum, în

speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei

case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. 1 din Legea nr.

263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul

reclamantului, instanța competentă teritorial să judece pricina

este cea de la domiciliul reclamantei, respectiv Tribunalul Gorj.