ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 517/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 517/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4348 din 28
martie 2011, pronunțată în dosarul nr. 5935/63/2011, Tribunalul Dolj, secția
conflicte de muncă și asigurări sociale
a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,
secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând că, potrivit art.
156 din Legea nr. 19/2000 „cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau
împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul/sediul reclamantul. Celelalte cereri se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul
pârâtul." Cum
reclamantul a formulat
acțiunea în contradictoriu cu Ministerul Administrației
și Internelor,
și nu împotriva C.N.P.A.S. sau a casei teritoriale de pensii, devin aplicabile
dispozițiile art. 156 teza a II a-celelalte cereri se adresează instanței în a
cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul pârâtul, care, în speță, se
află în București.
Prin sentința civilă nr. 8249 din 11
octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 33666/3/2011, Tribunalul București, secția
a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat cauza
către I.C.C.J., reținând că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data
de 01 ianuarie 2011 conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010,
care a modificat competența privind soluționarea litigiilor având ca obiect
deciziile emise de casele teritoriale de pensii în sensul că în această materie
este competentă instanța de la domiciliul reclamantului. Cum decizia contestată
a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, iar cererea în anulare a fost
formulată la data de 01 februarie 2011 (după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010
și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000), rezultă că aplicabilă este noua
lege, respectiv, Legea nr. 263/2010, potrivit căreia instanța competentă este
de la domiciliul/sediul reclamantului. Cum contestatorul are domiciliul
procesual ales la sediul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în
Rezervă și în Retragere - Filiala Craiova din municipiul Craiova, localitate
aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Dolj, iar cererea este
îndreptată împotriva unei case de pensii sectoriale, competența de soluționare
a cauzei aparține acestei instanțe, ca instanță de la sediul/domiciliul
reclamantului, conform dispozițiilor legale anterior citate.
Înalta Curte, competentă să
soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce
succed:
Cererea dedusă judecății are natura
unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010,
emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii Sectorială a
Ministerului Administrației și Internelor.
Decizia
contestată a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței
s-a făcut la data de 01 februarie 2011.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000, în
vigoare la data emiterii deciziilor contestate, prevedea că „Cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului".
Legea nr. 19/2000 a fost însă abrogată
odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, respectiv, începând cu data de 01 ianuarie 2011, conform
dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării
instanței, și anume, 1 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care
cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154
din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor
teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau sediul pârâtul."
Rezultă că, odată cu intrarea în
vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor
cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele
case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației
și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se
soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin.
(1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată
aplicare, urmează a se
reține că norma de
competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154
din Legea nr.
263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Cum, în speță, instanța a fost
învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art.
154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței
de la domiciliul ales al reclamantului se află în municipiul Craiova,
localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Dolj, rezultă că
aceasta este instanța competentă a soluționa pricina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGE
D E C I D E
Stabilește competenta de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
6 februarie 2013