ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2693/2020

Ședința publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1695 din 19 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 15A din 13 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2004.

Împotriva acestei hotărâri a promovat contestație în anulare contestatorul A., susținând, în esență, că termenul de recurs trebuia calculat nu de la momentul comunicării deciziei recurate, 02.02.2015, ci de la momentul când contestatorul a luat cunoștință de această hotărâre, 17.03.2015, dată la care a solicitat eliberarea unei copii de pe hotărârea respectivă.

În drept, au fost invocate, prevederile art. 317-318 C. proc. civ.

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepția tardivității contestației în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite pentru considerentele ce succedă:

Prin decizia contestată nr. 1695 din 19 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a fost respins, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 15A din 13 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2004.

Această decizie nu cuprinde dispoziții care pot fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită, astfel că nu este susceptibilă de executare silită.

De asemenea, hotărârea contestată, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs, este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. ce prevăd că sunt hotărâri irevocabile cele date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

În atare situație, sunt aplicabile dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., care prevăd că împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Prin urmare, în cazul hotărârilor irevocabile nesusceptibile de executare silită, ca și în cazul de față, termenul de exercitare a contestației în anulare este de 15 zile și curge de la momentul subiectiv la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre. Acest moment trebuie însă să se situeze până la împlinirea unui an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii atacate. Termenul obiectiv de un an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii atacate marchează limita maximă în timp până la care partea interesată poate formula contestația în anulare.

Or, în speță, hotărârea irevocabilă a fost pronunțată la data de 19 iunie 2015, iar contestația în anulare a fost formulată la data de 2 noiembrie 2020, cu mult după expirarea termenelor indicate de norma sus citată, termenul maxim de un an pentru promovarea prezentei contestații în anulare împlinindu-se la 19 iunie 2016.

Așadar, în cauză, formularea contestației în anulare s-a făcut cu depășirea termenului obiectiv de un an prevăzut de art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., calculat în condițiile art. 101 C. proc. civ., astfel că, în aplicarea dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., care instituie sancțiunea decăderii pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac, Înalta Curte urmează să dispună respingerea contestației în anulare dedusă judecății, ca tardiv declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, contestația în anulare împotriva deciziei nr. 1695 din 19 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de contestatorul A..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2020.