ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1953/2020

HOTĂRÂRE
07.10.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1953/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 7 octombrie 2020

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2019, la data de 02 octombrie 2019, revizuenta-reclamantă A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Municipiul București, prin primarul general, B., C., D., E. și F., revizuirea deciziei civile nr. 129R din 19 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2011.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiate, în drept, pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, reclamanta a arătat, în esență, că există două hotărâri potrivnice iar decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat unei hotărâri irevocabile anterioare, respectiv decizia civilă nr. 3759 din 30 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și sentința civilă nr. 4730 din 25 iunie 2014 a Tribunalului Bucuresti, sectia II-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2010.

În acest din urmă dosar, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că:

"prin emiterea dispoziției de retrocedare nr. 12613/30.04.2010, a fost încălcat art. 21 din Legea nr. 10/2001 și Normele de aplicare a acestei legi, potrivit cărora, sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, dupa caz, judiciare, generate de prezenta lege, sunt interzise înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asociere în participațiune, ipotecarea, locatiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea cu sarcini sub orice forma a bunurilor imobile - terenuri și/sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi.

Reclamanta a apreciat că Dispoziția Primarului Municipiului București nr. 12613/30.04.2010 este nulă absolut în ceea ce priveste porțiunea din imobil în care există suprapunere, având în vedere că procedura administrativă declanșată prin Notificarea nr. x din 13.02.2002, formulată de G., nu era finalizată, iar unitatea deținătoare înregistrase deja două notificări cu privire la același teren, neputând dispune cu privire la teren până la soluționarea si celei de-a doua notificări".

Or, în dosarul nr. x/2010 s-a stabilit, irevocabil și cu autoritate de lucru judecat, că terenul ce face obiectul notificării formulate de autorul lor se suprapune parțial, în două locuri, cu terenul restituit lui H., în calitate de cumpărătoare, și, prin urmare, terenul poate fi restituit în natură, dovadă fiind faptul că a fost restituit deja în natură, unor terți, fără drept.

Cu privire la acest teren, reclamanta a apreciat că "are un drept prioritar întrucât reprezintă vechiul amplasament al terenului autorilor săi".

În dosarul nr. x/2011, prin decizia a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel București, secția a IV-a civil a stabilit contrariul celor statuate cu autoritate de lucru judecat anterior, în sensul că, terenul nu poate fi restituit în natură pentru că este deja parțial restituit altor persoane; că terenul este situat în parc și nu poate fi restituit în natură, (argument înlăturat implicit de instanța anterioară care a stabilit că terenul poate fi restituit în natură, motivele nulității titlului acestora fiind suprapunerea cu terenul său, iar nu amplasamentul).

În susținerea căii de atac exercitate, revizuenta a citat din jurisprudența națională și europeană referitoare la puterea de lucru judecat și importanța acesteia pentru asigurarea principiului securității raporturilor juridice, element fundamental al principiului preeminenței dreptului.

Intimații nu au formulat întâmpinare la cererea de revizuire.

Prin decizia civilă nr. 181 R din 25 mai 2020, Curtea de Apel București, secția a V-a a admis excepția necompetenței materiale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 129R/19.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă - în dosarul nr. x/2011, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 august 2020, fiind repartizat automat completului nr. 10, cu termen în vederea soluționării cererii de revizuire, la data de 07 octombrie 2020.

Înalta Curte, la termenul din 07 octombrie 2020, a pus în discuție excepția tardivității cererii revizuire, pe care a invoca-o din oficiu, în raport de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și art. 324 C. proc. civ., și, examinând-o cu prioritate, conform art. 137 C. proc. civ.

Prioritar, însă, se impune a se preciza că excepția tardivității reprezintă o excepția procesuală, absolută și peremptorie, care face de prisos discutarea admisibilității cererii de revizuire, conform art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în raport de temeiul juridic invocat (art. 322 pct. 7).

În drept, potrivit art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate" iar conform alin. (2) al art. 322 pct. 7 C. proc. civ., "Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Curtea Supremă de Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță."

Art. 324 C. proc. civ. de la 1865 prevede că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1), "de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri".

Astfel, textul menționat prevede că termenul de revizuire este de o lună și se calculează, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., când hotărârile au fost date de instanța de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare, iar pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) (hotărâri potrivnice date de instanțe de recurs), de la pronunțarea ultimei hotărâri.

Norma invocată reglementează un termen legal peremptoriu, astfel că depășirea lui atrage decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale extraordinară de atac, sancțiunea procedurală aplicabilă fiind aceea a respingerii cererii ca tardiv formulate, în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În cauza de față, calea de atac extraordinară a revizuirii vizează decizia civilă nr. 129 R din data de 19 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

În aplicarea prevederilor legale redate, termenul pentru exercitarea revizuirii, întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. a început să curgă la data de 19 februarie 2019, dată la care hotărârea a rămas irevocabilă, ca urmare a rejudecării, pe fond, a cauzei de către curtea de apel, în sensul admiterii, în parte, a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., admiterii, în parte, a cererilor de intervenție principală formulată de B., I., F. și D., în contradictoriu cu reclamanta A., pârâtul Municipiului București, prin Primarul General și intervenienta în numele pârâtului C., obligării pârâtului Municipiul București, prin primar general, să emită în favoarea reclamantei și intervenienților principali dispoziție de acordare a măsurilor reparatorii constând în compensare prin puncte în condițiile Legii nr. 165/2013 pentru terenul în suprafață de 2.780,42 mp. situat în București, fosta str. x F.N., fosta Fundătură Secerei F.N; respingerii cererii reclamantei și intervenienților principali de restituire în natură a terenului și admitere a cererii de intervenție accesorie în interesul Municipiului București, formulată de C..

Termenul pentru exercitarea revizuirii, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. s-a împlinit la data de 19 martie 2019, în aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (3) din C. proc. civ., conform cărora "Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare."

Cererea de revizuire formulată de reclamanta A. a fost exercitată la data de 04 octombrie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul care a însoțit cererea, aflat la dosarului curții de apel.

Reiese, așadar, că cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 129 R din 19 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011 a fost formulată cu mai mult de 6 luni peste data limită, prin urmare, cu depășirea termenului legal de o lună de la pronunțarea ei, astfel cum prevede art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motiv pentru care se va dispune respingerea acesteia, ca tardiv, declarată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 129 R din 19 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 129 R din 19 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 octombrie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-10-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1882/2020
Ședința publică din data de 1 octombrie 2020 Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: 1. Litigiul vizând dosarul nr. x/2014 - soluționat prin hotărârile nr. 442/A din 17 mai 2017 și nr. 995 A din 22 noiembrie 2017 pronunța
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1339/2020
interdicției stabilite prin dispozițiile art. 44 din O.U.G. nr. 40/1999, care, sub sancțiunea nulității absolute, interziceau înstrăinarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri și construcții cu destinația de locuință -, care fac o
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #205252)
.04.2013 a Curții de Apel București și decizia nr. 5359 din 20.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă ci, dimpotrivă, hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. x/3/2010 au fost avute în vedere în exercitare
ÎCCJ 2020-06-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1288/2020
Ședința publică din data de 25 iunie 2020 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la data d
ÎCCJ 2020-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 701/2020
Asupra recursului de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 18 noiembrie 2016 pe rolul Tribunalului București, reclamanta A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții
Sursă