ÎCCJ, decizie (scj.ro #82376)

Căi de atac. Apel. Recurs. Competența de soluționare. Regulator de competență. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căi de atac. Apel. Recurs. Competența de soluționare. Regulator de competență. Index alfabetic : Drept procesual civil. - Apel - Recurs - Competență de soluționare - Regulator de competență C. pr.civ : art . 299 alin.3 Legea nr . 195/2004: art . I pct.4 OUG nr . 138/2000: art . II alin.2 Legea nr . 219/2005: art.II În litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei, apelul a fost suprimat prin art . I pct . 4 din Legeea nr . 195/2004, de aprobare, cu modificări și completări, a OUG nr . 58/2003, și care a intrat în vigoare la 26 mai 2004. Dar hotărârea primei instanțe, pronunțată anterior, este supusă și apelului, iar nu doar recursului.

Competența soluționării apelului revine tribunalului, conform art . II alin. 2 din OUG nr.138/2000 aprobată prin Legea nr . 219/2005. Î.C.C.J ., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr . 7711 din 6 octombrie 2005 La 18 iunie 2003, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A . din România a chemat în judecată pe Municipiul Sibiu prin primar, S.C . Urbana S.A și pe soții ND și NM , solicitând: - anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat, cu privire la apartamentul situat în Sibiu, între S.C . Urbana S.A . și pârâții persoane fizice; - repunerea părților în situația anterioară și rectificarea în C.F ., în sensul radierii mențiunii referitoare la acest contract.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe art . 112-114 Cod procedură civilă, art . 6 din O.U.G . nr . 184/2002 și art . 1308, 1309, 11311 și 1339 Cod civil, reclamantul a susținut că: - imobilul în discuție constituie proprietatea Bisericii Regnicolare Evanghelice S.A . din România, reprezentată prin Consistoriul Regnicolar Evanghelic C.A . din Sibiu și, în anul 1945, a fost preluat abuziv de Statul Român, în baza Legii nr . 485/1944 și a Legii nr . 1022/1946; - până la adoptarea Legii nr . 50/2002 de aprobare a O.U.G . nr . 94/2000 și nr . 184/2002, pârâții Municipiul Sibiu și S.C . Urbana S.A . au înstrăinat apartamentul către pârâții persoane fizice, nelegal și cu rea credință.

La 9 septembrie 2003, reclamantul și-a precizat acțiunea, susținând că solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr . 4473/1997, încheiat între R.A.G.C.L . Sibiu (actuala S.C . Urbana S.A .) și soții Negrea Dumitru și Maria, cu motivarea că a revendicat de mai multe ori imobilul, iar Legea nr . 85/1992, invocată în acel contract, era inoperantă. Judecătoria Sibiu, prin sentința civilă nr . 8076 din 15 decembrie 2003, a respins excepțiile referitoare la prescripția dreptului la acțiune și lipsa calității procesuale active, precum și acțiunea precizată.

Reclamantul a declarat apel, iar Curtea de Apel Alba Iulia – secția civilă, prin decizia nr . 83 din 25 ianuarie 2005, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Sibiu, cu motivarea că, în raport de valoarea obiectului litigiului (sub un miliard de lei), sentința este supusă doar recursului, care, potrivit art . 299 alin. 3 Cod procedură civilă, trebuie soluționat de instanța imediat superioară judecătoriei. Tribunalul Sibiu - secția civilă, prin decizia nr . 170 din 7 aprilie 2005, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Sibiu și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență, pe considerentul că în speță nu sunt operante dispozițiile Legii nr . 195/2004, adoptată ulterior pronunțării sentinței atacate și supusă așadar apelului.

Înalta Curte de Casație și Justiție – secția civilă reține că: - apelul în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei a fost suprimat prin Legea nr . 195/2004, care a intrat în vigoare la 26 mai 2004, deci ulterior pronunțării hotărârii atacate; - drept consecință, sentința Judecătoriei Sibiu este supusă și apelului, iar nu doar recursului, cum greșit a considerat Curtea de Apel Sibiu; - urmare modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr . 219/2005, în prezent competența soluționării acestei căi de atac revine însă Tribunalului Sibiu. Așa fiind, conform art . II alin. 2 din O.U.G . nr . 138/2000, aprobată prin Legea nr . 219/2005, s-a stabilit competența soluționării apelului, declarat de reclamant, în favoarea instanței sus menționate.