ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6143/2019

Ședința publică din data de 4 decembrie 2019

Deliberând asupra prezentului recurs,

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. I. Procedura în fața primei instanțe

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2018, din data de 30.07.2018, reclamanta A. (ADEC), în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni, a solicitat instanței următoarele:

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Național Secuiesc, cunoscut și ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni, din fața Casei de cultură;

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Național Secuiesc, cunoscut ca și steagul secuiesc, din orice loc de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni;

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni;

La data de data de 18 februarie 2019, petentul B. a înțeles să formuleze cererea de intervenție accesorie în cauză.

În susținerea admisibilității cererii de intervenție, petentul a precizat că a formulat această cerere în interes propriu și în considerarea faptului că este cetățean al orașului Gheorgheni, fiind în interesul său personal ca drapelul orașului să fie arborat în Municipiul Gheorgheni.

La data de 21 mai 2019, Curtea de Apel Târgu- Mureș, a acordat părților cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 21 mai 2019 a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de B., în susținerea pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni.

Totodată, a amânat judecarea cauzei la data de 18 inie 2019, a prorogat pronunțarea asupra cererii de suspendare formulată în cauză de recurentul-pârât precum și pronunțarea asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale.

În argumentele reținute în susținerea soluției, instanța deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie, a apreciat că, potrivit art. 61 alin. (1) C. proc. civ., terțul care dorește să intervină în proces pentru a sprijini apărarea uneia dintre părți trebuie să justifice un interes propriu în a interveni, să urmărească un folos pentru sine.

În cauză, s-a reținut că persoana care dorește să intervină invocă în justificarea interesului propriu, calitatea de cetățean al Municipiului Gheorgheni.

Însă, arată instanța, susținând cererea, persoana care dorește să intervină ar trebui să urmărească preîntâmpinarea unei hotărâri defavorabile recurentului și care, în egală măsură, ar crea o situație prin care drepturile sale proprii ar putea fi afectate.

Conchide instanța în sensul că, simplul fapt al invocării calității de cetățean al Municipiului Gheorgheni nu poate să justifice un astfel de interes sau un folos propriu, motiv pentru care cererea de intervenție accesorie este inadmisibilă în principiu, instanța urmând să o respingă ca atare.

1.3. Calea de atac excercitată și motivele înfățișate

Împotriva încheierii din 21 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs (denumit apel) intervenientul B., în condițiile art. 468 Noul C. proc. civ. (în continuare noul C. proc. civ.).

În susținerea recursului, recurentul a invocat o serie de critici de nelegalitate, care s-ar circumscrie, în opinia sa, motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., precum și art. 63 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Argumentele recurentului constau în următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) și (2) C. proc. civ. recurentul apreciază că cererea de intervenție formulată este admisibilă în principiu, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de textul menționat.

Potrivit trăsăturilor juridice ale intervenției accesorii, se poate aprecia că intervenientul accesoriu este un simplu apărător al uneia dintre părți, dimpotrivă intervenientul accesoriu are un interes propriu în a lua parte la rezolvarea litigiului și a sprijini una dintre părți în câștigarea procesului.

Astfel, interesul recurentului în a sprijini reclamanta este evident, decurgând din simplul aspect că în cauză există un drept strâns legat de dreptul dedus judecății, respectiv, dreptul recurentului de a vedea arborat în spațiul public steagul orașului.

Prin cererea completatoare recurentul-intervenient a invocat și dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

1.4. Procedura în fața instanței de recurs

Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., califică prezenta cale de atac intitulată apel, ca fiind recurs.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La rândul său, intimatul-pârât Primarul Municipiului Gheorgheni a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte, examinând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 64 alin. (4) din același cod, republicat, constată că excepția tardivității introducerii prezentului recurs din perspectiva dispozițiilor mai sus-menționate este întemeiată, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Raportat la înscrisurile cauzei și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte analizând cu prioritate excepția tardivității invocată din oficiu, va admite excepția și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca tardiv, pentru considerentele ce urmează.

În speță, recursul formulat de intervenientul B. vizează soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie în susținerea pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze,

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În atare situație sunt aplicabile dispozițiile art. 64 alin. (3) și alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

(3) încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.

(4) încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție".

Din actele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost pronunțată la data de 21 mai 2019, iar declarația de recurs a fost înregistrată la data de 28 mai 2019 (dosar recurs), peste termenul legal de 5 zile care curgea de la pronunțare, în cazul recurentului care a fost prezent la termenul de judecată stabilit de către Curtea de Apel Târgu- Mureș, respectiv de la comunicare pentru părțile lipsă.

Așa cum rezultă din dispozitivul încheierii recurate, judecătorul fondului a menționat, pentru soluția pronunțată, termenele de exercitare a recursului, după cum urmează:

"5 zile de la pronunțare" în ceea ce privește soluționarea cererii de intervenție accesorie".

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

De asemenea, se reține că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispozițiilor art. 186 C. proc. civ.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul formulat în cauză, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea în termen a căii de atac legale.

III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 185 alin. (1) C. proc. civ. și art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității recursului invocată din oficiu și av respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2019.