ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5314/2021

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2018, din data de 30.07.2018, reclamanta Asociația Civică Pentru Demnitate În Europa (ADEC)a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni, solicitând instanței următoarele:

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Național Secuiesc, cunoscut și ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni, din fața Casei de cultură;

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Național Secuiesc, cunoscut ca și steagul secuiesc, din orice loc de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni;

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 1654 din 27 noiembrie 2018, Tribunalul Harghita a dispus următoarele:

- A respins excepția lipsei calității procesuale pasive, a lipsei interesului și a lipsei dovezii calității de reprezentant invocate de pârât;

- A admis acțiunea, în parte, formulată de reclamanta A., cu sediul în București, B-dul x, nr. 68 împotriva pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni, cu sediul în municipiul Gheorgheni, județul Harghita.

- A obligat pârâtul să îndepărteze steagul Consiliului Național Secuiesc, cunoscut și ca "steagul secuiesc",de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din fața casei de cultură.

- A obligat pârâtul să îndepărteze steagul albastru, steagul mun. Gheorgheni de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din fața Primăriei Gheorgheni.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primarul Municipiului Gheorgheni, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal .

În cauză, B. a formulat cerere de intervenție accesorie prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Prin încheierea de ședință din 18 mai 2021, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată B. .

Împotriva încheierii de ședință atacate a formulat recurs B.., solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată, invocând în susținerea recursului prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a susținut în esență, că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii sale de intervenție, este dată cu încălcarea a prevederilor art. 22 alin. 7din C. proc. civ., instanța de fond neglijând în totalitate faptul că a arătat motivat, că cererea sa se încadrează în prevederile art. 32, 33, 61 și 63 din C. proc. civ.

Cu ocazia respingerii cererii sale de intervenție Curtea de Apel Tg-Mureș a încălcat art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., fiindcă în loc să stăruie să afle adevărul și să prevină orice greșeală, a respins fără motiv temeinic cererea sa de intervenție, și astfel urmează să nu țină cont de cele expuse în acea cerere.

În opinia recurentului, este faptic neadevărat că aspectele invocate în susținerea cererii de intervenție ar fi de ordin etnic, de vreme ce cererea care face obiectul dosarului se referă la două dosare, cel al Municipiului Gheorgheni, respectiv cel al regiunii istorice în care se află, deci steaguri care reprezintă teritorii. Recurentul a susținut că nu a făcut referiri de natură etnică.

Nefiind chestiuni de natură etnică în discuție, nici nu se poate pune problema ca el să fie reprezentant al unei comunități etnice, astfel încât constatarea că nu are această calitate, este lipsită de relevanță

Consideră totodată relevant de menționat, că a depus o cerere de intervenție accesorie, despre care alin. (3) din art. 61 C. proc. civ. spune, că "sprijină numai apărarea uneia dintre părți.", iar în astfel de cazuri nu este nevoie de nici un fel de interes propriu, este suficient că am interesul de a apăra interesul conducătorului ales al orașului său, prin argumente proprii.

De altfel, conform art. 33 din C. proc. civ., chiar dacă nu ar avea interes născut și actual pentru a interveni în acest dosar, are dreptul de a interveni "cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat", adică încălcarea dreptului ca steagul legal aprobat a municipiului Gheorgheni să fie arborat într-un loc public din oraș. Așa stând lucrurile, neadmiterea în principiu a cererii de intervenție nu se poate justifica.

În opinia sa, recurentul consideră că dacă s-ar afla în primă instanță, atunci ar fi fost îndreptățit să depună cerere de intervenție principală, pentru apărarea dreptului său de a vedea arborat în spațiul public steagul orașului și nicidecum al unei etnii, cum total eronat susține instanța.

Recurentul a susținut că respingerea în principiu a cererii de intervenție este și mai controversată având în vedere faptul, că - așa cum primarul municipiului a arătat în întâmpinarea depusă la dosar - asociația care a intentat acest proces în mod evident nu a dovedit nici un interes, cu toate că asta ar fi fost o condiție de admisibilitate.

În fine, recurentul a arătat că pentru a motiva interesul personal de interveni, a arătat că are și un interes material legat de acest caz, argument ignorat în totalitate de prima instanță, care i-a încălcat în acest mod dreptul la un proces echitabil.

II Chestiuni prealabile soluționării recursului

Cu privire la taxele de timbru achitate în prezenta cauză, Înalta Curte a constatat faptul că cererea de repunere pe rol a cauzei a fost timbrată în mod eronat cu taxă judiciară de timbru de 50 RON, cererea nefiind supusă timbrajului în raport de împrejurarea că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de intervenție accesorie nu este supus timbrajului, precum și faptul că în mod eronat s-a pus în vedere părților, prin citațiile emise, cu ocazia repunerii pe rol, obligația de achitare a taxei judiciare de timbru.

Raportat la dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, când taxa plătită nu era datorată, părțile vor avea la dispoziție posibilitatea de solicita restituirea taxelor judiciare de timbru în condițiile expres prevăzute de art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.

III. Soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal este recursul formulat de Primarul Municipiului Gheorgheni împotriva sentinței civile nr. 1654 din 27 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Harghita prin care a fost obligat Primarul Municipiului Gheorgheni să îndepărteze steagul Consiliului Național Secuiesc, cunoscut și ca "steagul secuiesc",de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din fața casei de cultură și steagul albastru, steagul mun. Gheorgheni de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din fața Primăriei Gheorgheni.

La termenul din 18 mai 2021, instanța de recurs a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată de B., reținând inadmisibilitatea acestei cereri pentru lipsa unui interes direct și personal.

Înalta Curte reține că obiectul cauzei este cererea în contencios administrativ prin care reclamanta a solicitat obligarea Primarul Municipiului Gheorgheni la îndepărtarea steagului Consiliului Național Secuiesc, cunoscut și ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni și a steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni.

Susținerile recurentului referitoare la chestiunile legate de lipsa argumentelor de natură etnică, nu constituie motive pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție.

Potrivit art. 61 C. proc. civ., "1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.(3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți."

De asemenea, art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabilește interesul ca fiind una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile (în cauză, a cererii de intervenție), interes care "...trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual", și, chiar dacă nu este născut și actual, "se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara" (art. 33 C. proc. civ.). În toate situațiile, însă, interesul trebuie să fie personal.

În analiza admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie, potrivit art. 61 alin. (3) C. proc. civ., trebuie avut în vedere interesul propriu al persoanei care solicită să intervină într-un proces aflat în curs de judecată în legătură cu modul de soluționare a acțiunii principale, deoarece terțul care intervine nu este un simplu apărător al părții în favoarea căreia intervine, trebuie să aibă, chiar dacă nu pretinde un drept propriu, un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfășoară între alte persoane.

Având ca reper aceste dispoziții legale, în contextul factual redat, se constată că în mod corect Curtea de apel nu a reținut existența interesului propriu al persoanei care a formulat cererea de intervenție accesorie, câtă vreme aspectele invocate în cererea de intervenție și reiterate prin cererea de recurs referitoare la apărarea dreptului său de a vedea arborat în spațiul public steagul cu privire la care s-a formulat cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar se subsumează noțiunii de interes a comunității etnice din care provine.

În acest sens, în mod corect a reținut prima instanță că persoana fizică, respectiv numitul B., nu se prevalează de calitatea de reprezentant al unei minorități, nu susține și nu poate justifica că ar fi un organism social interesat în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, astfel încât nu se poate stabili că acesta justifică un interes personal și direct, ci doar interesul comunității din care face parte.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că susținerile recurentului sunt nefondate, iar instanța de recurs a pronunțat o încheiere legală.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de intervenientul B., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de intervenientul B. împotriva încheierii din 18 mai 2021 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.