ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84739)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84739) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Înșelăciune. Licitație

Fapta de a participa, în baza unei

înțelegeri prealabile, la licitația unor bunuri oferind prețuri reduse, cu

scopul ca un alt ofertant să le poată obține la un preț apropiat celui de

pornire, constituie infracțiunea de înșelăciune în paguba proprietarului

bunurilor licitate.

Secția penală,

decizia nr.2708 din 29 mai 2002

Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul M.V., pentru săvârșirea infracțiunii

de luarte de mită prevăzută în art.24 alin.1 C.pen. și pe inculpații P.R. și

P.D. pentru complicitate la această infracțiune.

Instanța a reținut că, în perioada martie-aprilie 2000, cu prilejul

organizării licitației pentru vânzare a unui atelier la E.M. Cavnic, inculpatul

M.V., membru al comisiei de licitație, a pretins de la martorul S.M.,

prin intermediul și cooperarea celorlalți inculpați, suma de 50 de milioane de

lei pentru a-l ajuta să-i fie adjudecate bunurile licitate la un preț apropiat

celui de pornire.

Prin decizia penală nr.298/A din 2 octombrie 2001, Curtea de Apel Cluj a

admis apelurile inculpaților și a achitat pe M.V. pentru infracțiunea de

luare de mită și a schimbat încadrarea  juridică a faptelor celorlalți

inculpați  din complicitate la luare de mită, în infracțiunea de trafic de

influență.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a considerat că nu există probe

privind implicarea inculpatului M.V. în acțiunile coinculpaților P.R. și P.D.,

prin care aceștia au pretins și primit de la S.M. suma menționată.

S-a mai motivat că fapta acestor inculpați, de a participa la licitație, s-a

făcut cu scopul de a crea lui S.M. convingerea că va avea concurenți serioși

care ar urca prețul bunurilor licitate; prin aceasta și  prin faptul de

a-l fi lăsat să creadă că au influență asupra lui M.V., membru în comisia de

licitație, inculpații l-au determinat pe martor să le promită 50 de milioane de

lei pentru a reduce oferta lor în cursul licitației.

Recursurile inculpaților, prin care susțin că au fost greșit condamnați, sunt

fondate pentru alte motive, privind încadrarea juridică a faptelor.

Este dovedit că inculpații recurenți au luat legătura cu S.M., căruia i-au

făcut cunoscut că  vor participa la licitație, fiind capabili să

determine limitarea creșterii prețului bunurilor scoase la vânzare, într-o

măsură convenabilă acestuia; s-a mai stabilit că inculpații  au

condiționat reducerea ofertei lor de preț în cursul  licitației de

primirea sumei de 50 de milioane de lei. Cu ocazia discuțiilor, nu rezultă că

i-au  spus lui S.M. că o parte din bani trebuie să o dea altei persoane.

Se reține, deci, că inculpații, în scopulde a primi foloase de la S.M.,

s-au  decis să liciteze formal și să se comporte la licitație convenabil

față de S.M. astfel încât să nu urce prețul bunurilor  supuse licitației

la o diferență semnificativă față de prețul de pornire. În consecință, se

constată că a existat o înțelegere între inculpați și martor, în așa fel încât

proprietarul vânzător al bunurilor, E.M. Cavnic, să obțină  un preț cât

mai mic în favoarea lui S.M. Prin aceasta s-ar fi ajuns la o licitație trucată,

de natură să o deturneze de la scopul ei firesc și să mențină redus prețul

bunurilor scoase de proprietar la vânzare, în paguba acestuia.

Or, aceste fapte reprezintă o punere în executare a hotărârii de a induce în

eroare E.M.Cavnic, în scopul de a obține pentru inculpați și S.M. (față de care

acțiunea penală nu s-a pus în mișcare și nu s-a cerut extinderea procesului

penal în cursul judecății) foloase materiale injuste, cu consecințe păgubitoare

pentru organizatoarea licitației, consecințe care nu s-au produs datorită

intervenției organelor de cercetare penală.

Faptele săvârșite constituie, deci,  tentativă la infracțiunea de

înșelăciune prevăzută în art.20 raportat la art.215 alin.1 C.pen., sens

în care recursul inculpaților a fost admis.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 929/2013
în contravaloarea lucrărilor de construcție la cele trei imobile și a unui autoturism marca A.D.), în schimbul facilitării încheierii unor contracte de execuție de lucrări între Consiliul Județean Gorj și SC A. SA, a fost încadrată juridic
ÎCCJ 2022-05-10
0,92
ÎCCJ, Secția penală
din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din L
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4119/2011
. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită. A făcut a
ÎCCJ 2004-01-16
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 299/2004
rezolvată și că imediat se va duce să ducă banii, pentru a fi sigur de aceasta. Această discuție a fost auzită de martorul D.D., care l-a și întrebat pe C.G.P., după ce au plecat, de ce i-a dat banii inculpatului. C.G.P. i-a relatat lui D.D
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 675/2013
. nu a știut că „ajutorul” inculpatului M.F. este pentru instanță, hotărârea lui de a se judeca cu A.V.A.S. fiind deja luată. În aceste condiții, instanța a reținut că sumele date de inculpatul B.L. prin intermediari nu reprezentau „mită” î
Sursă