ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5308/2019

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018 S.C. A. S.R.L., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenției Naționale de Administrare Fiscală suspendarea executării Ordinului nr. 1960/2018 privind modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează in sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibifi, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activității de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare până la soluționarea în mod definitiva acțiunii privind anularea acestuia, înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 232 din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală. S-a dispus suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 1960/2018 privind modificarea Ordinului Președintelui ANAF 1849/2016 în ceea ce privește aspectele privind interzicerea comercializării produselor energetice de către operatorii economici în sistem angro fără depozitare până la soluționarea acțiunii în anulare a aceluiași Ordin, care formează obiectul dosarului x/2018

Recursul

Împotriva acestei sentințe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu consecința respingerii cererii de suspendare a Ordinului nr. 1960/2018, instanța de fond pronunțând o soluție cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate excepția netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Recurentei - pârâte i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON conform O.U.G. nr. 80/2013, adresa instanței fiind comunicată acesteia la data de 28.10.2019, potrivit dovezii de înmânare aflată la dosar.

Recurenta - pârâtă nu a înțeles să acopere lipsa taxei judiciare de timbru până la termenul acordat în cauză la data de 5 noimebrie 2019.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invoca unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Astfel, deși i s-a adus la cunoștință, prin citația pentru termenul de față, obligația achitării taxei judiciare de timbru conform prevederilor O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, recurenta - pârâtă nu s-a conformat dispoziției instanței.

Totodată, reține Înalta Curte că prin încheierea din data de 11 septembrie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat iar, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 232 din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2019.