ÎCCJ, decizie (scj.ro #84549)

Furt de autovehicule. Grațiere. Legea nr. 543/2002 Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Furtul Index alfabetic: Drept penal - Furt de autovehicule - Grațiere C. pen., art. 208 alin. (1) și (4), art. 209 alin. (1) lit. e) și i) Legea nr. 543/2002, art. 4 alin. (2) lit. A. pct. 12 Potrivit art. 4 alin. (2) lit. A. pct. 12 din Legea nr. 543/2002, nu beneficiază de prevederile legii de grațiere cei cărora li s-au aplicat pedepse pentru infracțiunea de furt de autovehicule. În sensul acestei legi, furtul de autovehicule privește atât luarea unui autovehicul din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept prevăzută în art. 208 alin. (1) C. pen., cât și luarea unui autovehicul din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, cu scopul de a-l folosi pe nedrept prevăzută în art. 208 alin. (4) din același cod.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 5852 din 9 noiembrie 2004 Prin sentința penală nr. 60 din 3 martie 2003, Judecătoria Târgu Secuiesc a condamnat pe inculpatul U.S., între altele, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută în art. 208 alin. (1) și (4) raportat la art. 209 alin. (1) lit. e) și i) C. pen. Instanța a reținut că, la 29 februarie 2002, inculpatul a sustras un autoturism cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Prin decizia penală nr. 123 din 20 mai 2003, Tribunalul Covasna a admis apelul procurorului și a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului este grațiată în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin O. U. G. nr. 18/2003.

Prin decizia penală nr. 855 din 16 octombrie 2003, Curtea de Apel Brașov a respins recursul declarat de procuror, între altele, cu privire la greșita grațiere a pedepsei aplicate inculpatului, cu motivarea că potrivit art. 4 alin. (2) lit. A. pct. 12 din Legea nr. 543/2002 se exceptează de la grațiere furtul de autovehicule, iar această formulare privește sustragerea de autoturisme în sensul însușirii acestora, iar nu furtul de folosință. Recursul în anulare declarat în cauză cu privire la greșita aplicare a art. 1 din Legea nr. 543/2002 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat a unui autovehicul, este fondat. Potrivit art. 208 C. pen., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.

Constituie, de asemenea, infracțiune de furt, potrivit alin. (4) al art. 208, luarea în condițiile alin. (1) a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Întrucât alin. (4) al art. 208 face trimitere la alin. (1) al aceluiași articol, rezultă că pentru existența infracțiunii de furt de autovehicule este necesar a fi întrunite elementele cerute de art. 208 alin. (1), și anume ca autoturismul să fi fost sustras din posesia sau detenția unei persoane, fără consimțământul acesteia și cu scopul folosirii pe nedrept. Faptul că în art. 4 alin. (2) lit. A. pct. 12 din Legea nr. 543/2002 legiuitorul a folosit expresia furtul de autovehicule nu limitează înțelesul noțiunii de furt, iar expresia furtul de autovehicule trebuie raportată la definiția dată de legiuitor infracțiunii de furt.

A da o altă explicație acestei noțiuni înseamnă a da un înțeles restrictiv legii, fără a avea o bază legală, atâta vreme cât în alin. (1) al art. 208 C. pen. se arată ce se înțelege prin infracțiunea de furt, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fapta și care în speță sunt îndeplinite. În consecință, recursul în anulare a fost admis, s-a casat decizia atacată și dispoziția privind constatarea grațierii pedepsei a fost înlăturată.