ÎCCJ, decizie (scj.ro #82300)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82300) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Proprietatea construcției funerare.
Inadmisibilitatea revendicării uneia din criptele construcției
Cuprins pe materii
: Drept civil. Dreptul de proprietate. Construcție
funerară. Revendicarea unei cripte. Inadmisibilitate
Index alfabetic
: Drept civil
-
proprietatea construcției funerare
-
revendicarea unei cripte
Doctrină
Dreptul de concesiune asupra locașurilor de înmormântare din cimitire
este un drept real și, când sunt mai mulți titulari,
părțile aflându-se, prin excepție de la reglementarea dată
prin art.728
C.civ
., într-o indiviziune
forțată și perpetuă, nu este admisibilă
acțiunea în revendicare, a uneia din ele, pentru o parte a
construcției funerare
.
I.C.C.J.,
secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia
nr
. 4328 din 24 mai 2005
Curtea de Apel
Suceava
,
prin decizia civilă
nr
. 667 din 18 martie 204, a
respins apelul pârâților T.P. și
T.Gh
.,
confirmând sentința civilă
nr
. 2762 din 8
octombrie 2003, prin care Judecătoria Rădăuți a respins ca
inadmisibilă acțiunea prin care reclamantul E.I. a revendicat
proprietatea exclusivă asupra unei cripte a construcției funerare
situată în cimitirul localității Rădăuți.
Prin recursul declarat, reclamantul a
susținut, în esență, că greșit s-a reținut
existența unei stări de indiviziune forțată perpetuă
asupra edificiului funerar.
Recursul nu este fondat.
Autorii părților au acte de
concesiune asupra aceluiași loc de înhumare, ceea ce creează
prezumția că edificiul funerar a fost construit cu
contribuția comună a acestora, prezumție întărită de
situația că între ascendenții părților din litigiu nu
au existat neînțelegeri și nici nu s-au emis pretenții de ordin
materia.
Distincția pe care reclamantul a
invocat-o între regimul juridic al locului de înhumare și regimul juridic
al construcției funerare care include și cripta subterană, nu
poate fi decât una artificială, pentru că locul de veci și
edificiul funerar, formează totdeauna un tot indivizibil, fiind de
neconceput că, reclamantul a pierdut posesia asupra construcției
funerare, acțiunea în revendicare fiind aceea a proprietarului
neposesor
împotriva posesorului
neproprietar
.
Prezumția că autorii concesionari ai
locului de înhumare au adus o contribuție comună la edificarea
construcției funerare, poate fi răsturnată numai printr-o
acțiune întemeiată pe un drept de creanță și nu
pe calea acțiunii în revendicare ce pune în discuție chiar
existența dreptului de proprietate asupra unui corp indivizibil (loc de
veci + construcție funerară).
Or, dreptul de concesiune asupra locurilor de
înmormântare în cimitire, este un drept real și indiviz, în
speță părțile aflându-se într-o indiviziune
forțată și perpetuă, situație în care în mod corect
s-a reținut inadmisibilitatea acțiunii în revendicare.
Cu aceste considerente, recursul reclamantului
a fost respins.