ÎCCJ, decizie (scj.ro #82306)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82306) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii în echivalent. Stabilirea despăgubirilor Cuprins pe materii : Drept civil. Dreptul de proprietate. Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii în echivalent. Stabilirea despăgubirilor Index alfabetic : Drept civil - imobil preluat abuziv de stat - măsuri reparatorii în echivalent - despăgubiri (stabilirea despăgubirilor) Legea nr. 10/2001 Dacă nu este posibilă restituirea în natură a imobilului preluat în mod abuziv de stat, unitatea deținătoare, notificată de persoana îndreptățită, are obligația de a face o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, conform art. 24 (1) al Legi nr. 10/2001. Notă : Soluția din decizie se regăsește în art. 26 (1) al Legii nr. 10/2001 republicată în M.Of.
Partea I nr. 798/2005, dar pentru stabilirea și plata efectivă a despăgubirii urmează a se proceda conform reglementării dată prin Legea nr. 247/2005 – Titlul VII, publicată în M.Of. partea I nr. 653/2005 și Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1095/2005 publicate în M.O.f. Partea I nr. 956/2005. I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 4558 din 31 mai 2005 Prin notificarea formulată la 8 noiembrie 2001, T.C. a cerut SC Electrocentrale Turceni SA, în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001, restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești pentru un teren, în suprafață totală de 1,38 ha, situat în comuna Turceni, județul Gorj.
Prin decizia nr. 679 din 22 august 2002, SC Termoelectrice – SE Turceni, a admis cererea privind acordarea despăgubirilor cu mențiunea că evaluarea terenului va avea loc în momentul apariției Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001. La 24 mai 2002, persoana îndreptățită – T.C. – a contestat această decizie solicitând instanței în contradictoriu cu SC Termoelectrice SA – SE Turceni, să dispună obligarea pârâtei la plata despăgubirilor bănești aferente prețului de circulație al terenului. Prin sentința nr. 1 din 20 ianuarie 2003, Tribunalul Gorj, secția civilă, a admis contestația și a modificat decizia atacată, stabilind că reclamantului contestator i se cuvin despăgubiri în sumă de 778.506.000 de lei, pentru suprafața de 1,38 ha, în legătură cu care s-a formulat notificarea.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că pârâta deține suprafața de teren în litigiu, - care a fost proprietatea contestatorului fiind preluată abuziv de Stat – pe care se află amplasat un depozit de zgură și cenușă. Cum terenul nu poate fi restituit în natură, s-a stabilit obligația pârâtei de a acorda măsuri reparatorii în echivalent, sub forma despăgubirilor bănești, în raport cu valoarea de circulație a terenului, astfel cum a fost calculată prin expertiza efectuată în cauză. Apelul pârâtei a fost admis prin decizia nr. 130 din 6 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova – Secția Civilă care, a schimbat sentința, în sensul că a admis acțiunea și a stabilit valoarea de circulație a terenului, la 778.506.000 de lei, față de care unitatea deținătoare va calcula despăgubirile în echivalent.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut că prin stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanța a încălcat prevederile art. 40 din Legea nr. 10/2001, întrucât procedura de calcul a despăgubirilor urmează a fi stabilită prin norme metodologice, ce urmează a fi ulterior elaborate. S-a mai reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 31 – 36 din lege, instanța trebuia să stabilească doar valoarea de circulație a terenului, în funcție de care, ulterior, se vor calcula despăgubirile. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta susținând, în esență, că prin stabilirea valorii de circulație a terenului instanța face o trimitere certă la cuantumul despăgubirilor ce vor fi ulterior calculate, încălcând astfel dispozițiile art. 40 din lege, potrivit căruia modalitățile, cuantumul și procedurile de stabilire a despăgubirilor se vor reglementa prin lege specială.
Recursul este nefondat. Modalitatea de restituire prin echivalent este o măsură cu caracter secundar, subsidiar, față de regula principală a restituirii în natură reglementată prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, legiuitorul instituind o paletă amplă de măsuri reparatorii în echivalent menită să asigure, pe cât posibil, repararea prejudiciului suferit de persoana îndreptățită. Astfel, potrivit art. 24 (1) din lege, dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului. Și în ipotezele prevăzute de art. 36 din același act normativ, măsurile reparatorii sub forma despăgubirilor bănești trebuie să facă obiectul unei oferte concrete din partea unității deținătoare.
Potrivit art. 4 al textului, în cazul când nu s-a efectuat o expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau dispoziția va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia. Cum unitatea deținătoare, prin decizia atacată, nu s-a conformat acestor obligații legale, în mod corect instanța a stabilit valoarea de circulație a imobilului în raport cu care, ulterior, se vor acorda despăgubirile. De altfel, dispozițiile art. 38 – 40 din lege nu înlătură obligațiile la care s-a făcut referire mai sus stabilite în sarcina unității deținătoare, din succesiunea textelor legii, rezultând cu claritate că alcătuirea comisiei interministeriale pentru evaluarea despăgubirilor bănești, aparține unei proceduri ulterioare centralizării notificărilor și a ofertelor de acordare a acestor despăgubiri.
În considerarea celor ce preced, recursul a fost respins.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.