ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3913/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3913/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 250 din 09
noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a
dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în rechizitoriu în sarcina
inculpatului S.V.C. din infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit
de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41
alin. (2) C. pen., în infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit
de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic.
art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 215
alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost
condamnat inculpatul S.V.C., cu datele de identitate de mai sus, fără antecedente
penale, la o pedeapsă de 14 ani închisoare cu aplic. art. 71, 64 lit. a) Teza a
II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu
consecințe deosebit de grave.
În baza art. 65
alin. (2), rap. la art. 64 lit. a) Teza a II-a, b) și c) și art. 66 C. pen., i s-a
interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții
elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat,
și de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii
- administrator de societate comercială, sau asociat în societate comercială, ori
orice funcție executivă sau de decizie într-o societate comercială, pe o perioadă
de 10 ani.
S-a constatat
că prin încheierea nr. 23 din 17 iunie 2010 inculpatul a fost arestat preventiv
în lipsa fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 34 din 17 iunie 2010, pe
o durata de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare.
S-a constatat
că până la data prezentei mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare
întrucât inculpatul se sustrage.
În baza art. 14
C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ. în forma anterioară Legii nr. 287/2009,
a fost obligat inculpatul la plata pretențiilor civile, după cum urmează: 492.195,09
RON, în favoarea părții civile SC M.I. SRL Oradea, reprezentând despăgubiri civile,
346.088 RON, în favoarea părții civile SC P.T. SRL Tileagd, reprezentând despăgubiri
civile, 367.685,77 RON, în favoarea părții civile SC T. SRL Oradea, reprezentând
despăgubiri civile, 164.721,03 RON, în favoarea părții civile SC C. SA Oradea, reprezentând
despăgubiri civile, 79.501 RON, în favoarea părții civile SC C.C. SA Oradea, reprezentând
despăgubiri civile, 148.976,11 RON, cu dobânzi legale până la achitarea sumei, în
favoarea părții civile SC K. SRL Timișoara, reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 118
C. pen. s-a dispus confiscarea specială a filelor cec emise pe seama părților civile
anterior instituirii interdicției bancare pe seama părții responsabile civilmente,
și păstrarea acestora la dosarul cauzei, constituind titlu executoriu, după cum
urmează: în sumă de 36,280 RON - emis la 08 august 2008 pentru SC P.T., în sumă
de 58,559,90 RON - emis la 08 august 2008 pentru SC C. SRL, CEC în sumă de 148,976,11
RON - emis la 08 august 2008 pentru SC K. SRL.
S-a constatat
că biletele la ordin emise anterior instituirii interdicției bancare pe seama părții
responsabile civilmente la 31 iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008
cu suma de 54,912,98 RON și la 09 iulie 2008 cu suma de 23,833,80 RON pe seama părții
civile SC C.C. SA Oradea, nu există în original la dosarul cauzei.
În baza art. 118
C. pen. s-a dispus confiscarea specială a filelor cec și biletelor la ordin emise
pe seama părților civile după instituirea interdicției bancare pe seama părții responsabile
civilmente și, în baza art. 14 alin. (3) lit. a) și 445 C. proc. pen. dispune anularea
acestora ca fiind false, după cum urmează CEC în valoare de 65.160,00 RON - 26
august 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008 - SC M. SRL, CEC -
45.010,32 RON - 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON - 13 septembrie
2008 - SC M. SRL, CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.071,39
RON - 15 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON - 23 septembrie 2008 -
SC M. SRL, CEC 36.180,00 RON - 07 august 2008 - SC P.T., CEC - necompletat - 27.700,00
RON - 29 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 27 august 2008 SC P.T. SRL,
B.O. 27.700,00 RON - 15 augsut 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 11 august
2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 15 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 200.000,00
RON - 10 septembrie 2008 SC P.T. SRL, B.O. 25.000,00 RON - 29 august 2008 SC T.
SRL, B.O. 25.000,00 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 26.158,58 RON - 26
august 2008 SC T. SRL, B.O. 46.323,44 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 23.548,91
RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 19.566,46 RON - 26 august 2008 SC T. SRL –
necompletat, - 1.519,80 RON - 23 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 8.926,64
RON - 14 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 7.240,94 RON - 28 octombrie 2008
SC K. SRL, copie B.O. - 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O.
- 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 11.825,03 RON - 20
octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 3.856,78 RON - 17 octombrie 2008 SC K. SRL,
copie B.O. - 8.177,25 RON - 18 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 10.000,00
RON - 11 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 10.000,00 RON - 18 octombrie 2008
SC K. SRL, copie B.O. - 14.124,87 RON - 11 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O.
- 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 13.000,00 RON - 01
octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 13.227,60 RON - 01 octombrie 2008 SC K. SRL
- copie.
În baza art. 191
alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli
judiciare în favoarea statului.
În baza art. 7
din Legea nr. 26/1990 s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a prezentei
hotărâri.
În baza art. 189
C. proc. pen., rap. la art 68
11
din Legea nr. 51/1995 rep., cu referire
la art. 5 din Protocolul nr. 113928/2008, s-a dispus plata din fondurile Ministerului
Justiției către Baroul Bihor a onorariului apărătorului din oficiu conf. delegației
din 14 martie 2011 de la dosar.
Prin rechizitoriul
din 30 noiembrie 2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a trimis în judecată
pe inculpatul S.V. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215
alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit
actului de sesizare, inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea,
a emis în perioada 07 august 2008 - 02 februarie 2009 în condițiile lipsei disponibilului,
respectiv în condițiile instituirii interdicției bancare, file cec și bilete la
ordin în dauna părților civile SC M.I. SRL Oradea, SC P.T. SRL Tileagd, SC T. SRL
Oradea, SC C. SA Oradea, SC C.C. SA Oradea, SC K. SA Timișoara, prejudiciul total
fiind de 492.195,09 RON. Din probatoriul administrat în cauză: plângeri, declarații
părți vătămate, file CEC, bilete la ordin și refuzuri de plată, documente justificative,
înscrisuri bancare, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, instanța
a constatat următoarele:
Potrivit înscrisurilor
provenite de la Banca Națională a României - rezultă că pe numele SC G. SRL Oradea,
ca urmare a multiplelor incidente de plată, s-a instituit interdicția bancară de
a emite cecuri în perioada 11 august 2008 - 09 februarie 2010. În acest scop societatea
comercială administrată de inculpat a fost somată de unitatea bancară, potrivit
legii, prin urmare inculpatul - administrator al societății comerciale, a cunoscut
respectiva împrejurare.
Inculpatul a depus
specimen de semnătură, obținând de la unitatea bancară începând cu data de 13
iulie 2005 dreptul de a emite cecuri și a dispune de contul părții responsabile
civilmente. În ce privește partea responsabilă civilmente SC G. SRL Oradea a fost
deschisă procedura insolvenței. În data de 13 martie 2008 inculpatul - în calitate
de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare
materiale de construcții și de prestări servicii cu partea civilă SC M.I. SRL Oradea,
pentru plata cărora a emis în perioada 26 august 2008 - 23 septembrie 2008 un număr
de 7 file cec, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează.CEC
- 65.160,00 RON - 26 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008
- SC M. SRL, CEC - 45.010,32 RON - 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON
- 13 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC
M. SRL, CEC - 65.071,39 RON - 15 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON
- 23 septembrie 2008 - SC M. SRL. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul
a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. La 08
septembrie 2008, 09 septembrie 2008, respectiv 15 septembrie 2008, cecurile au fost
introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului,
trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată s-a constituit parte civilă
în cauză cu suma de 492.195,09 RON, reprezentând despăgubiri civile.
Inculpatul a săvârșit
infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care partea
responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în
interdicție bancară. În cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator
al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții
cu partea civilă SC P.T. SRL Tileagd, pentru plata cărora a emis la 07 august 2008,
respectiv 08 august 2008 filele CEC în sumă de 36,280 RON și în sumă de 36.180 RON.
La 12 august 2008 cecurile au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate
la plată pentru motivul lipsei disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte
civilă în cauză cu suma de 346.088 RON, reprezentând despăgubiri civile. lnculpatul
a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care
partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării
în interdicție bancară. Pentru rambursarea sumelor datorate inculpatul a emis și
un număr de 6 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și
ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 27.700,00 RON - 29 august 2008, B.O.
- 27.700,00 RON - 27 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. -
27.700,00 RON 11 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. - 200.000,00
RON - 10 septembrie 2008. lnculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin
folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente
nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.
Toate instrumentele
de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului.
La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul
părții civile de existența disponibilului.
La data de 01
aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC T.
SRL Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 7 bilete la ordin avalizate de
inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O.
- 25.000,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. 25.000,00
RON - 26 august 2008, B.O. - 26.158,58 RON - 26 august 2008, B.O. - 46.323,44 RON
- 26 august 2008, B.O. - 23.548,91 RON - 26 august 2008, B.O. - 19.566,46 RON -
26 august 2008. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea
biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul
să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Toate instrumentele
de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului.
La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul
părții civile de existența disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte
civilă în cauză cu suma de 367.685,77 RON, reprezentând despăgubiri civile.
În cursul lunii
iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC C.
SRL Oradea, pentru plata cărora a emis la 08 august 2008 fila CEC în sumă de 58,559,90
RON. Totodată a emis și fila CEC - necompletată, care însă poartă ștampila și semnătura
emitentului. De asemenea, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul a mai
emis un bilet la ordin avalizat de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila
emitentului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul
părții civile de existența disponibilului.
Întrucât partea
civilă a introdus la data de 09 octombrie 2008 la plată o altă filă CEC primită
de la inculpat (care nu a fost depusă la dosar, existând doar înscrisul provenit
de la instituția bancară), unitatea bancară refuzând plata pentru motivul lipsei
disponibilului, cecurile și biletul la ordin de mai sus nu au mai fost completate
și introduse la plată. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma
de 164.721,03 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea
de înșelăciune prin folosirea cecurilor atât în perioada în care partea responsabilă
civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție
bancară, cât și ulterior, în perioada în care partea responsabilă civilmente nu
avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.
La data de 23
aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare componente industriale cu partea civilă SC C.C.
SA Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 3 bilete la ordin: la 31
iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008 cu suma de 54.912,98 RON și la
09 iulie 2008 cu suma de 23.833,80 RON, instrumente de plată care însă nu există
în original la dosarul cauzei. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune
prin folosirea cecului, respectiv biletelor la ordin în perioada în care partea
responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în
interdicție bancară.
Toate instrumentele
de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului.
La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul
părții civile de existența disponibilului.
Partea vătămată
s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 79.501 RON, reprezentând despăgubiri
civile.
În cursul lunii
iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare piese de schimb și accesorii auto cu partea civilă
SC K. SRL Timișoara, pentru plata cărora a emis la 02 februarie 2009 fila CEC în
sumă de 148,976,11 RON. Totodată, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul
a mai emis 14 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și
ștampila emitentului: B.O. - 1.519,80 RON - 23 octombrie 2008, copie B.O. - 8.926,64
RON - 14 octombrie 2008, copie B.O. - 7.240,94 RON - 28 octombrie 2008 - copie B.O.
- 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008, copie B.O. - 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008,
copie B.O. - 11.825,03 RON - 20 octombrie 2008, copie B.O. - 3.856,78 RON - 17
octombrie 2008, copie B.O. - 8.177,25 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00
RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O.
-14.124,87 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008,
copie B.O. -13.000,00 RON - 01 octombrie 2008, copie B.O. -13.227,60 RON - 01
octombrie 2008 - copie.
La înmânarea instrumentelor
de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 148.976,11 RON,
cu dobânzi legale până la achitarea sumei, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul
a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecului în perioada în care
partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să îl emită, respectiv după intrarea
în interdicție bancară. Martorii audiați în fața instanței cât și la urmărire penală,
și reprezentanții părților civile (M.F., P.P., C.V., M.L., B.T., B.D., M.L., V.O.,
S.D., T.A.) au confirmat starea de fapt reținută prin actul de sesizare, respectiv
în urma cercetării judecătorești (evidențiată mai sus la pct. 1-6), cât și faptele
săvârșite de inculpat, referitoare la părțile civile sus amintite. Persoanele audiate
au arătat că inculpatul nu a informat despre lipsa disponibilului, confirmă că inculpatul
a semnat și ștampilat filele CEC predate, confirmă înțelegerile privind scadențele,
declară că obligația de plată era justificată date fiind convențiile încheiate și
marfa livrată, menținând declarațiile anterioare. Martorii declară că a predat reprezentanților
părților civile din partea inculpatului biletele la ordin.
Instanța și-a
însușit probele administrate în dosarul de urmărire penală, și a ținut seama de
acestea la pronunțarea soluției în cauză.
Inculpatul a fost
audiat în calitate de făptuitor, după care s-a sustras cercetărilor.
Audiat fiind în
respectiva împrejurare, inculpatul - manifestând doza de subiectivism firească,
descrie modul de operare și faptele săvârșite, recunoscând că a emis file CEC și
bilete la ordin semnate și ștampilate și că a convenit cu părțile civile sub aspectul
modalității de plată a bunurilor achiziționate, cu clauza precisă ca reprezentanții
acestora să completeze filele CEC cu sumele datorate și să le introducă la plată.
Recunoaște că a revândut marfa achiziționată de la părțile civile și că nu a primit
integral contravaloarea acesteia, astfel încât încasările ulterioare nu au fost
suficiente pentru a plăti sumele cuvenite părților vătămate. lnculpatul declară
că a emis filele CEC ca o garantare a plății deoarece urma să plătească marfa în
numerar. Declară că a luat cunoștință deîndată cu privire la interdicția bancară
instituită pe seama societății administrate de acesta.
Apărarea va fi
înlăturată tocmai pentru că motivele invocate - cu precădere cele subliniate - sunt
reglementate de norma legală în privința operațiunilor cu cecuri, explicate pe larg
în cele ce urmează. O dovadă de necontestat potrivit căreia inculpatul a săvârșit
fapta este și angajamentul de plată încheiat de acesta.
Din cercetări
a rezultat că inculpatul a acționat cu bună știință în scopul inducerii în eroare
a reprezentanților părților civile la livrarea mărfii, emițând bilete la ordin avalizate
de inculpat. Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu avea antecedente
penale la data săvârșirii faptelor.
În ciuda tuturor
demersurilor întreprinse de organul de urmărire penală și de instanță inculpatul
nu a fost găsit pentru a se prezenta, formula și susține apărarea. Înscrisurile
oficiale depuse la dosar confirmă că inculpatul a fost citat la adresele corecte.
Pe durata cercetării
judecătorești s-a asigurat asistență din oficiu.
Prin încheierea
nr. 23 din 17 iunie 2010 inculpatul a fost arestat preventiv în lipsa, fiind emis
mandatul de arestare preventivă nr. 34 din 17 iunie 2010, pe o durata de 30 de zile
începând cu data prinderii și punerii în executare.
Până la data prezentei
hotărâri mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare întrucât inculpatul
se sustrage. Filele CEC și biletele la ordin au fost ridicate în original sau depuse
în copie alături de înscrisurile contabile și bancare care atestă săvârșirea infracțiunilor
de către inculpat.
La termenul de
judecată din 11 octombrie 2011 s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice
în cauză. Întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul săvârșit mai multe
infracțiuni și că a acționat cu scopul de a obține un folos material injust, instanța
constată că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea
continuată reținută în rechizitoriu - art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen.,
cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - în infracțiunea continuată prevăzută de
art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., avându-se în vedere împrejurările
în care cecurile au fost emise fără acoperire după intrarea în interdicție de plată,
respectiv pentru faptele săvârșite prin folosirea biletelor la ordin, pentru cecurile
emise în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să emită cecuri,
respectiv anterior intrării în interdicție bancară. Extrasele de cont evidențiază
starea financiară a societății comerciale administrate de inculpat în numele căreia
a emis - în condițiile sus menționate - instrumentele de plată.
Inculpatul avea
specimen de semnătură în perioada respectivă.
Există la dosar
dovada că cecurile au aparținut și că au fost emise de SC G. SRL Oradea. Părțile
civile l-au notificat pe inculpat cu privire la iminenta introducere a filelor CEC
la plată. Inculpatul nu a încercat să împiedice acest lucru, practic menținându-le
în eroare privind solvabilitatea, respectiv existența proviziei. În aceste condiții
cecurile sunt considerate ca fiind emise fără autorizarea trasului, banca a constatat
lipsă totală de disponibil și că trăgătorul se afla în interdicție. Cecul și necorespondența
mărfii cu pretențiile emitentului cecului.
Răsturnând apărarea
inculpatului, norma legală, doctrina și practica în materie au consfințit că, pentru
existența infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. nu prezintă relevanță
dacă părțile nu au respectat contractul, ori că marfa livrată a fost de o calitate
necorespunzătoare. Dreptul și obligația născute din titlu sunt independente față
de actul juridic din care decurg (raportul juridic fundamental, cum ar fi contractul
de vânzare-cumpărare). Posesorul legitim al CEC-ului își exercită dreptul și emitentul
CEC-ului execută obligația în temeiul titlului și nu în baza raportului juridic
care a ocazionat emiterea CEC-ului.
Din definiția
cecului (mijloc al elementului material al infracțiunii), rezultă fără îndoială
că acesta este un instrument de retragere de fonduri și un instrument de plată.
Cecul nu poate îndeplini funcția și nu poate fi folosit ca un instrument de garantare.
Garantarea obligațiilor se face prin ipotecă, gaj ori privilegiu. CEC-ul este lipsit
de funcția de instrument de credit.
Ceea ce se numește
total impropriu cec emis „în garanție", este de fapt un simplu instrument de
plata. Clauza „în garanție" referitoare la un cec este contrar naturii acestui
titlu comercial de valoare. Trăgătorul trebuie să procedeze în așa fel încât cecul
să cuprindă mențiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfacă cerințele
unei informații suficiente, precum și cerințele reflectării garanției date de trăgător
privind plata prin înscrisul respectiv (pct. 8 din Norma cadru nr. 7 din 6 martie
1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri).
De altfel, nici
în situația în care cecul a fost girat, girantul nu garantează decât existența creanței,
și nici într-un caz plata sumei înscrise pe cec (pct. 122 din Norma nr. 7/1994).
În final s-a constatat că în cauză nu avem filă o cec garantată prin aval.
Infracțiunea de
înșelăciune prin folosirea cecurilor fără provizie sau acoperire, în condițiile
în care beneficiarul nu cunoaște despre inexistența proviziei (decizia 9/2005-RIL,
Înalta Curte de Casație și Justiție) iar trăgătorul a predat beneficiarului fila
CEC care conține doar semnătura - așa-zisul cec în alb, nu se circumscrie infracțiunii
prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, ci constituie infr. prev. de art
215 alin. (1) și (4) C. pen., putând fi discutat un eventual concurs ideal cu infr.
prev. de art. 84 alin. (3) Teza a II-a din Legea nr. 59/1934.
Potrivit art.
13 Teza I din Legea nr. 59/1934, trăgătorul răspunde de plată, menținând în eroare
partea vătămată privind solvabilitatea, respectiv existența proviziei.
Beneficiarul are
dreptul să introducă cecul la plată fără ca emitentul să fie încunoștințat. Dreptul
de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea cecului. Cel care
emite acel cec, completat, parțial completat, sau „în alb", își asumă răspunderea
executării. Se prezumă astfel că ulterior, potrivit înțelegerii, partea vătămată
- beneficiar al cecului, îl va prezenta la plată.
Potrivit pct.
67 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, cecul în alb este un instrument de
plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile
cerute de art. 1 din Legea cecului. Prin urmare, în aceste condiții, sunt întrunite
condițiile de formă ale filei cec.
Pct. 68 din Norma
cadru nr. 7 din 08 martie 1994, stipulează că mențiunile care lipsesc trebuie să
fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca
cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății. Datorită
acestei prevederi legale nu se cere imperativ ca inculpatul, de la bun început,
să completeze numele beneficiarului.
Potrivit pct.
69 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, primitorul cecului în alb, cât și oricare
dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv
cu mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform înțelegerilor care
au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenția
trăgătorului.
Potrivit art.
3 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul
are disponibil la tras. Disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului
și să aibă cel puțin valoarea cecului. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert
și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material
care să împiedice efectuarea plății cecului.
Potrivit pct.
34 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, trăgătorul poate emite un cec numai
în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile,
în momentul emiterii instrumentului, care să-i facă posibilă trasului efectuarea
plății.
Potrivit pct.
35 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, emiterea unui cec de către un trăgător,
fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului,
atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului,
el putând fi totuși onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul de timp dintre
emitere și prezentare, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea
acestui cec. Este lesne de înțeles că acest lucru nu privește răspunderea penală.
Dacă sunt întrunite condițiile de formă ale filei cec, văzând prev. Normei cadru
nr. 7, instanța nu dispune anularea cecului emis în lipsa proviziei decât în situația
cecului declarat ca fiind fals, întrucât altfel fila CEC nu reprezintă mijloc fraudulos;
aceasta va fi confiscată, fără a fi anulată de către instanță ca fiind falsă. Fila
CEC constituie titlul executoriu pentru partea civilă prin care aceasta își poate
dovedi creanța.
Potrivit deciziei
663 din 06 februarie 2002 - recurs în anulare - Înalta Curte de Casație și Justiție
a stabilit că emiterea unui bilet la ordin, știind că pentru valorificare nu există
acoperirea necesară, dacă fapta a fost săvârșită cu intenția de a înșela și s-a
pricinuit o pagubă, constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215
alin. (1), (2) și (3) C. pen. În motivarea acestei decizii se arată că biletul la
ordin este un titlu de credit și că, în anumite condiții, emiterea biletului la
ordin fără a exista în cont acoperirea necesară nu atrage doar răspunderea contractuală
a făptuitorului.
În cazul analizării
elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, se constată că, în asemenea
situații, funcția atribuită biletului la ordin este de a determina prin inducere
în eroare la încheierea unei convenții, iar mențiunile privind contul, banca plătitoare,
suma de plată sunt elemente de natură a convinge cealaltă parte cu privire la seriozitatea
și posibilitățile de plată ale făptuitorului. Prin urmare, încadrarea faptei inculpatului,
de a emite un bilet la ordin pentru achitarea mărfurilor cumpărate, știind că nu
are disponibilul necesar în cont, în prevederile art. 215 alin. (4) C. pen., este
greșită.
Fapta astfel săvârșită
realizează conținutul infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin.
(3) C. pen., în modalitatea agravantă prevăzută în alin. (2).
În ce privește
faptele săvârșite, instanța constată că inculpatul a săvârșit infracțiunile de înșelăciune
prin folosirea cecurilor, respectiv biletelor la ordin, atât în perioada în care
partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, cât și după intrarea în
interdicție bancară. Părțile civile, prezentând instrumentele de plată la bancă,
au înregistrat refuz la plată, unitatea bancară consemnând următoarele aspecte:
„cec refuzat din lipsă totală de disponibil, trăgător în interdicție bancară".
Activitatea infracțională a inculpatului a fost înlesnită și de faptul că societățile
prejudiciate nu au verificat solvabilitatea emitentului instrumentelor de plată
prin centrala incidentelor de plăți, organism ce funcționează la nivelul sucursalelor
Băncii Naționale a României. lnculpatul a recunoscut emiterea instrumentelor de
plată fără a exista disponibilul în cont, însă s-a dovedit a fi în eroare cu privire
la posibilitatea legală de a folosi cecul ca instrument de garantare a plății în
numerar, a cunoscut despre refuzul la plată, a recunoscut sumele datorate.
Cu privire la
aplicabilitatea în cauza de față a prev. art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5)
C. pen., se cuvin următoarele precizări: învinuitul acționează cu scopul creării
aparenței solvabilității, respectiv că părțile vătămate își vor încasa debitele.
Din ansamblul
probator s-a constatat că învinuitul a acționat cu scopul de a obține un folos material
injust, acționând cu intenția de a înșela, urmarea fiind pricinuirea pagubei. În
ce privește scopul cerut pentru existența infracțiunii prev. de art. 215 alin.
(4) C. pen., acesta există dat fiind rezultatul produs, ținând seama de cuantumul
prejudiciului cauzat. Scopul cerut de textul art. 215 C. pen. a fost probat prin
declarațiile persoanelor audiate. Prin acțiunile sale de emitere, ștampilare și
semnare a filelor CEC, de emitere și avalizare a biletelor la ordin, inculpatul
a încercat și reușit - prin inducerea în eroare - determinarea părților civile la
încheierea convențiilor, mențiunile privind contul, banca plătitoare, fiind elemente
de natură a convinge cealaltă parte cu privire la seriozitatea și posibilitățile
de plată ale inculpatului. Oferind părților civile cecurile și biletele la ordin
de mai sus, inculpatul Ie-a indus în eroare la livrarea mărfii cu privire la solvabilitate.
Inculpatul nu a acționat în numele societății comerciale pe care o administrează
cu bună-credință, din dorința de a achita creanțele ci, dimpotrivă, acest procedeu
a avut scopul de a crea aparența solvabilității și a eforturilor depuse de debitor
pentru plata datoriilor sale, el în realitate urmărind inducerea în eroare a părților
civile. În cauză filele CEC au fost emise de către inculpat cu încălcarea prev.
art. 215 alin. (3) și (4) C. pen., lipsa disponibilului fiind constatată și cu ocazia
introducerii la plata, dar și la data emiterii. Vinovăția a rezultat din probele
administrate în cauză.
Instanța a reținut
că inculpatul confirmă că a cunoscut că în luna august 2008, societatea pe care
o administrează se găsește în interdicție bancară și că ulterior acestei date îi
este interzisă emiterea cecurilor (aspect explicit cuprins în cuprinsul somațiilor
la care ne-am referit mai sus, cât și că intenționat nu a pus la dispoziția părților
civile provizia necesară, potrivit legii.
Astfel inculpatul
era dator să retragă filele CEC emise cu lipsa proviziei, respectiv să informeze
părțile civile că filele CEC anterior emise vor fi refuzate la plată deoarece partea
responsabilă civilmente, al cărui administrator este, a fost declarată în interdicție
bancară pentru a emite cecuri. Din probele administrate rezultă că inculpatul este
autorul săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina sa, săvârșită în forma continuată,
folosind același mod de operare, în baza aceluiași scop, respectiv că în mod repetat
a emis file CEC pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată
pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul
cunoscând la data emiterii, cât și introducerii la plată a acestor file CEC, starea
conturilor bancare ale societății sale, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii
necesare. Fapta săvârșită de inculpat în dauna părților civile, care în mod repetat
a emis file CEC și bilete la ordin pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată
refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției
bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii acestor file CEC starea conturilor
bancare ale acestor societăți, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare,
fapta producând consecințe deosebit de grave datorită prejudiciului însemnat, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma continuată, prev.
de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41, 42 C.
pen., instanța urmând să dispună schimbarea încadrării juridice și să-l condamne
pe inculpat.
La aplicarea pedepsei
instanța a ținut seama de persoana inculpatului, circumstanțele reale și personale,
conduita acestuia pe parcursul procesului penal, gravitatea faptei săvârșite, gradul
de pericol social, lipsa antecedentelor penale, modalitatea în care scopul pedepsei
poate fi atins, numărul actelor materiale, valoarea mare a prejudiciului cauzat
părților civile, cât și modalitatea de săvârșire a faptelor.
Pentru aceste
motive instanța a făcut aplicarea pedepselor complementare în ce îl privește pe
inculpat pentru o perioadă de 10 ani, urmând a se dispune și aplic. art. 7 din
Legea nr. 26/1990.
Instanța a apreciat
că nu pot fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și a apreciat
că scopul pedepsei poate fi atins numai prin dispunerea executării pedepsei în regim
de detenție.
Instanța a constatat
că inculpatul a fost arestat preventiv în lipsa fiind emis mandatul de arestare
preventivă pe o durată de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare,
și că mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare întrucât inculpatul
se sustrage.
Instanța a admis
pretențiile civile formulate în cauză deoarece sunt justificate, însă inculpatul
nu va fi obligat în solidar cu SC G. SRL Oradea dat fiind faptul că, în ce privește
societatea, în februarie 2009 a fost deschisă procedura insolvenței. Cecurile aflate
în original la dosar emise anterior intrării în vigoare a interdicției bancare urmează
a fi confiscate, ca efect al aplicării prev. art. 118 C. pen., și păstrate la dosarul
cauzei la dispoziția părților civile, constituind titlu executoriu prin care acestea
își pot dovedi creanța. Cecurile și biletele la ordin aflate în original la dosar
emise după intrarea în vigoare a interdicției bancare urmează a fi anulate ca fiind
false - acestea constituind mijlocul fraudulos, fiind probată atât existența scopului
urmărit dar și faptul că părțile civile nu au cunoscut despre lipsa proviziei.
Împotriva acestei
hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul S.V.C. solicitând admiterea
acestuia conform art. 379 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 380 și
381 C. proc. pen. și casând hotărârea apelată să se dispună refacerea și completarea
urmăririi penale în baza art. 332 C. proc. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și
(4) C. proc. pen., a se dispune revocarea mandatului de arestare preventivă.
Examinând sentința
apelată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform prevederilor
art. 371 alin. (2) și art. 378 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a constatat
că aceasta este legală și temeinică, iar apelul formulat de inculpatul apelant S.V.C.
apare ca neîntemeiat și, în consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. a fost respins.
Din actele și
lucrările aflate la dosar a rezultat că, potrivit înscrisurilor provenite de la
Banca Națională a României - rezultă că pe numele SC G. SRL Oradea, ca urmare a
multiplelor incidente de plată, s-a instituit interdicția bancară de a emite cecuri
în perioada 11 august 2008 - 09 februarie 2010. În acest scop societatea comercială
administrată de inculpat a fost somată de unitatea bancară, potrivit legii, prin
urmare inculpatul - administrator al societății comerciale, a cunoscut respectiva
împrejurare. Inculpatul a depus specimen de semnătură, obținând de la unitatea bancară
începând cu data de 13 iulie 2005 dreptul de a emite cecuri și a dispune de contul
părții responsabile civilmente. În ce privește partea responsabilă civilmente SC
G. SRL Oradea a fost deschisă procedura insolvenței.
În data de 13
martie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții și de prestări servicii
cu partea civilă SC M.I. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis în perioada 26
august 2008 - 23 septembrie 2008 un număr de 7 file CEC, purtând data, semnătura
și ștampila emitentului, după cum urmează: CEC - 65.160,00 RON - 26 august 2008,
SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008, SC M. SRL, CEC - 45.010,32 RON
- 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON - 13 septembrie 2008 - SC M. SRL,
CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.071,39 RON - 15
septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON - 23 septembrie 2008 - SC M. SRL.
La înmânarea instrumentelor
de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.
La 08 septembrie 2008, 09 septembrie 2008, respectiv 15 septembrie 2008, cecurile
au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei
disponibilului, trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată s-a constituit
parte civilă în cauză cu suma de 492.195,09 RON, reprezentând despăgubiri civile.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada
în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după
intrarea în interdicție bancară. În cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate
de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare
materiale de construcții cu partea civilă SC P.T. SRL Tileagd, pentru plata cărora
a emis la 07 august 2008, respectiv 08 august 2008 filele CEC în sumă de 36,280
RON și în sumă de 36.180 RON. La 12 august 2008 cecurile au fost introduse la plată.
Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului. Partea
vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 346.088 RON, reprezentând
despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea
cecurilor în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le
emită, respectiv anterior intrării în interdicție bancară. Pentru rambursarea sumelor
datorate inculpatul a emis și un număr de 6 bilete la ordin avalizate de inculpat,
purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 27.700,00
RON - 29 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 27 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON
- 15 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 11 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON -
15 august 2008, B.O. - 200.000,00 RON - 10 septembrie 2008. Inculpatul a săvârșit
infracțiunea de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care
partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea
în interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de
unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor
de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.
La data de 01 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL
Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu
partea civilă SC T. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 7 bilete
la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului,
după cum urmează: B.O. - 25.000,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON –
26 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. - 26.158,58 RON - 26
august 2008, B.O. - 46.323,44 RON - 26 august 2008, B.O. - 23.548,91 RON - 26
august 2008, B.O. - 19.566,46 RON - 26 august 2008. lnculpatul a săvârșit infracțiunea
de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă
civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.
Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru
motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a
încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Partea
vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 367.685,77 RON, reprezentând
despăgubiri civile. În cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator
al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții
cu partea civilă SC C. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis la 08 august 2008
fila CEC în sumă de 58,559,90 RON. Totodată a emis și fila CEC - necompletată, care
însă poartă ștampila și semnătura emitentului. De asemenea, pentru rambursarea sumelor
datorate, inculpatul a mai emis un bilet la ordin avalizat de inculpat, purtând
data, semnătura și ștampila emitentului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul
a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Întrucât
partea civilă a introdus la data de 09 octombrie 2008 la plată o altă filă CEC primită
de la inculpat, (care nu a fost depusă la dosar, existând doar înscrisul provenit
de la instituția bancară), unitatea bancară refuzând plata pentru motivul lipsei
disponibilului, cecurile și biletul la ordin de mai sus nu au mai fost completate
și introduse la plată. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma
de 164.721,03 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea
de înșelăciune prin folosirea cecurilor atât în perioada în care partea responsabilă
civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție
bancară, cât și ulterior, în perioada în care partea responsabilă civilmente nu
avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. La data
de 23 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea
- a încheiat un contract de vânzare-cumpărare componente industriale cu partea civilă
SC C.C. SA Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 3 bilete la ordin: la
31 iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008 cu suma de 54,912,98 RON și
la 09 iulie 2008 cu suma de 23,833,80 RON, instrumente de plată care însă nu există
în original la dosarul cauzei. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune
prin folosirea cecului, respectiv biletelor la ordin în perioada în care partea
responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în
interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea
bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată
inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 79.501 RON, reprezentând
despăgubiri civile. În cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator
al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare piese de schimb
și accesorii auto cu partea civilă SC K. SRL Timișoara, pentru plata cărora a emis
la 02 februarie 2009 fila CEC în sumă de 148,976,11 RON. Totodată, pentru rambursarea
sumelor datorate, inculpatul a mai emis 14 bilete la ordin avalizate de inculpat,
purtând data, semnătura și ștampila emitentului: B.O. - 1.519,80 RON - 23
octombrie 2008, copie B.O. - 8.926,64 RON - 14 octombrie 2008, copie B.O. - 7.240,94
RON - 28 octombrie 2008, copie B.O. - 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008, copie B.O.
- 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 11.825,03 RON - 20 octombrie 2008,
copie B.O. - 3.856,78 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 8.177,25 RON - 18
octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00
RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. - 14.124,87 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O.
- 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008, copie B.O. - 13.000,00 RON - 01 octombrie 2008,
copie B.O. -13.227,60 RON - 01 octombrie 2008 - copie.
La înmânarea instrumentelor
de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 148.976,11 RON,
cu dobânzi legale până la achitarea sumei, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul
a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecului în perioada în care
partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să îl emită, respectiv după intrarea
în interdicție bancară.
Curtea a apreciat
că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția
inculpatului S.V.C. pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat
în cauză dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța
de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, atât
sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare,
fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.
Analizând cauza
din perspectiva dispozițiilor cuprinse în art. 52 C. proc. pen., instanța de fond
în mod corect, a constatat că ansamblul probator administrat este în măsură să răstoarne
prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.
De asemenea, situația
de fapt avută în vedere de prima instanță, s-a apreciat că este una corectă, evenimentele
derulându-se în modalitatea prezentată de instanța de fond.
Situația de fapt
descrisă mai sus, a fost dovedită în cauză.
Cu ocazia judecării
cauzei în apel inculpatul nu a recunoscut faptele.
S-a reținut că
instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe care l-a interpretat just
în lumina dispozițiilor art. 63 C. proc. pen. și pe baza acestuia a reținut situația
de fapt și a făcut încadrarea în drept.
Pedeapsa aplicată
inculpatului cât și modalitatea de executare au fost corect individualizate de către
instanța de fond.
Cu privire la
solicitarea formulată de inculpat în sensul de a se restitui cauza în vederea refacerii
urmăririi penale, instanța de control judiciar a considerat-o inaplicabilă întrucât
urmărirea penală este completă cu respectarea drepturilor inculpatului și principiilor
de bază ale urmăririi penale și judecății cauzei. În mod corect a reținut prima
instanță pe baza probatoriului administrat și verificat în etapa cercetării judecătorești
că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune cu folosirea CEC-urilor, respectiv
biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul
să le emită cât și după intrarea în interdicție bancară. Părțile civile prezentând
instrumentele de plată la bancă au înregistrat refuz la plată, unitatea bancară
consemnând aspectele: „cec refuzat din lipsă totală de disponibil, trăgător în interdicție
bancară". Totodată inculpatul a recunoscut emiterea instrumentelor de plată
fără a avea disponibil în cont, a cunoscut despre refuzul de plată, a recunoscut
sumele datorate.
Instanța a reținut
că inculpatul a cunoscut că în luna august 2008 societatea pe care o administrează
se găsește în interdicție bancară și că ulterior acestei date îi este interzisă
emiterea CEC-urilor. Din probele administrate a rezultat că inculpatul este autorul
săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina sa, săvârșită în forma continuată, folosind
același mod de operare, în baza aceluiași scop, respectiv că în mod repetat a emis
file CEC pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru
lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând
la data emiterii, cât și introducerii la plată a acestor file CEC, starea conturilor
bancare ale societății sale, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare.
Fapta săvârșită de inculpat în dauna părților civile, care în mod repetat a emis
file CEC și bilete la ordin pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate
la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare,
inculpatul cunoscând la data emiterii acestor file CEC starea conturilor bancare
ale acestor societăți, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare, fapta
producând consecințe deosebit de grave datorită prejudiciului însemnat, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev.
de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41, 42 C.
pen., prima instanță procedând la schimbarea încadrării juridice urmând să-l condamne
pe inculpat.
Față de situația
de fapt reținută corect de instanța de fond, Curtea a constatat că încadrarea juridică
dată faptelor săvârșite de inculpat este corespunzătoare, că vinovăția acestuia
a fost pe deplin dovedită, iar pedeapsa aplicată acestuia a fost corect individualizată.
Așa fiind, instanța
a apreciat că o pedeapsă de 14 ani închisoare cu privare de libertate este îndestulătoare
pentru realizarea scopului acesteia - de reeducare a inculpatului și de prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.V.C., criticând decizia
recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C.
proc. pen.
Prin motivele
de recurs susținute oral de