ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1932/2018

Ședința publică din data de 16 mai 2018

Asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de 26 august 2013 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B. S.A., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe aceasta la plata sumei echivalente a procentului de 25% din indemnizația de transfer încasată de pârâtă de la clubul de fotbal german C., ca urmare a transferului jucătorului de fotbal D., la plata dobânzilor legale calculate asupra sumei datorate, începând de la data înregistrării cererii și până la achitarea integrală a debitului principal, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3140/2013 de la 18 noiembrie 2013, Tribunalul Specializat Cluj a declinat competența materială a soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, apreciind că litigiul este unul civil.

Prin sentința civilă nr. 62/2014 de la 05 februarie 2014, Tribunalul Cluj, secția Civilă a declinat în favoarea Tribunalului Specializat Cluj competența soluționării cauzei, reținând faptul că litigiul dedus judecății este unul între profesioniști.

Prin sentința civilă nr. 29/F/2014 de la 13 martie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

În data de 25 martie 2014, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalul Specializat Cluj sub nr. x/2013.

Prin sentința civilă nr. 2939/2014 din 10 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A.. A fost admisă acțiunea formulată de către reclamant, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., fiind obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 2.630.490,62 RON, despăgubiri, cu dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data de 26 august 2013 și până la achitarea ei integrală.

Împotriva acestei sentințe, pârâta B. S.A. - în insolvență - a declarat apel, înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, care, având în vedere cererea de suspendare facultativă formulată de apelantă, prin încheierea din ședința publică din data de 17 noiembrie 2015, a suspendat judecata cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2015, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Curtea a reținut că, în litigiul ce face obiectul dosarului nr. x/2015, soluția ce urmează a fi pronunțată este de natură să influențeze în mod hotărâtor soluția ce avea să fie dată în cauză, în contextul în care se pune în discuție însăși valabilitatea actului juridic ce a stat la baza pretențiilor formulare în acest dosar de către reclamantă.

La data de 03 februarie 2017, apelanta- B. S.A. - în insolvență - a formulat cerere de repunere pe rol a apelului.

Prin încheierea din ședință publică din data de 28 februarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a respins cererea de repunere pe rol, menținând suspendarea judecării apelului până la soluționarea definitivă a cauzei înregistrate sub nr. x/2015, aflate pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., motivat de faptul că dosarul față de care s-a dispus suspendarea nu a fost soluționat definitiv și că încheierea pronunțată la data de 17 noiembrie 2015 are caracter interlocutoriu și aceasta nu a fost atacată pe cale separată.

Pârâta B. S.A. - în reorganizare - prin administrator special E. a declarat recurs împotriva încheierilor de ședință de la 17 noiembrie 2015 și respectiv 28 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Recurenta a solicitat, în principal, casarea încheierii din data de 28 februarie 2017 și admiterea cererii de repunere pe rol a cauzei, iar în subsidiar, casarea încheierii din data de 17 noiembrie 2015 și respingerea cererii de suspendare a judecății.

În motivarea recursului, recurenta a arătat, în esență, că soluția Curții de Apel Cluj de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei este criticabilă din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 din noul C. proc. civ., întrucât a fost dată cu încălcarea unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Potrivit art. 175 alin. (1) din același cod, "actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia."

Vătămarea recurentei rezidă din blocarea accesului la justiție, întrucât în ambele dosare s-a suspendat judecarea cauzelor din pricina existentei celuilalt dosar. Existența dosarului prezent a atras suspendarea dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj. Obiectul acelui dosar este judecarea cererii recurentei de constatare a nulității contractelor în temeiul cărora reclamanta din acest dosar solicită pretenții. Reluarea judecării acelui dosar a fost respinsă în mod definitiv, instanțele implicate dispunând că dosarul de față este cel care trebuie judecat cu prioritate.

Ca urmare, este lezat dreptul recurentei de a avea acces efectiv la justiție, întrucât pe de o parte aceasta nu poate dovedi și obține în dosarul nr. x/2015 anularea contractelor pe care se întemeiază acțiunea ce face obiectul prezentului dosar și nu poate dovedi netemeinicia pretențiilor reclamantei.

Încheierea de ședință de la 28 februarie 2017 este nelegală.

Prin această încheiere, Curtea de Apel Cluj a reținut că încheierea de ședință de la 17 noiembrie 2015 are caracter interlocutoriu, că nu a fost atacată pe cale separată și că subzistă motivele suspendării.

Doctrina a exprimat opinia că în cazul suspendării facultative, încheierea pronunțată are caracter preparatoriu, din moment ce instanța poate reveni asupra suspendării, desigur, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 413 alin. (3) din noul C. proc. civ.

Pe de altă parte, nu se poate interpreta că instanțele pot înfrânge caracterul interlocutoriu al unei încheieri și să revină asupra unei măsuri dispuse doar în două situații, iar într-o situație atipică, cum e cea din prezenta speță, nu s-ar permite revenirea pentru că legea nu prevede.

Art. 5 alin. (2) din noul C. proc. civ. stabilește că "niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă".

Dacă legea permite instanței să revină asupra suspendării atunci când se constată conduita culpabilă a părții care a cerut suspendarea sau când urmărirea penală trenează mai mult de un an, cu atât mai mult trebuie recunoscută posibilitatea de a se reveni asupra suspendării când partea care a cerut-o face toate diligentele posibile pentru reluarea judecării.

Nu era necesară din punct de vedere legal atacarea cu recurs a încheierii de ședință de la data de 17 noiembrie 2015 de suspendare a judecării. Instanța de fond avea posibilitatea de a dispune reluarea judecării, constatând impasul procedural invocat din fața sa.

Pe de altă parte, la momentul formulării cererii de repunere pe rol, atacarea cu recurs a încheierii de ședință de la data de 17 noiembrie 2015 ar fi fost ineficientă, întrucât recurenta a fost cea care a solicitat suspendarea judecării (ar fi atacat soluția de admitere a propriei cereri).

Odată cu epuizarea tuturor posibilităților procedurale de repunere pe rol a dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj, împrejurările de la momentul pronunțării încheierii de ședință de la 17 noiembrie 2015 s-au modificat.

Rezultatul acestor modificări este că judecarea celor două dosare s-a suspendat reciproc și corelativ, până la soluționarea lor definitivă.

Așadar, nu se poate susține ca împrejurările care au justificat suspendarea la momentul pronunțării încheierii de la 17 noiembrie 2015 se mențin întocmai până la data pronunțării încheierii.

Este, deci, necesară analiza tuturor normelor procedurale care au incidență în cauză, inclusiv a normelor constituționale și a celor europene referitoare la liberul acces la justiție, pentru a depăși opreliștea ce ar putea fi generată de o viziune strictă asupra legii.

Încheierea de ședință de la data de 17 noiembrie 2015 apare ca fiind nelegală, ca urmare a deciziei civile nr. 371 din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Cluj.

La momentul la care recurenta a formulat cererea de suspendare în prezentul dosar nu putea fi previzibil faptul că se va dispune suspendarea din oficiu și în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj.

În condițiile in care suspendarea judecării dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 371 din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, singura variantă legal posibilă este reluarea judecății în prezentul dosar.

Raportat la decizia invocată, măsura suspendării judecății în prezentul dosar apare ca fiind nelegală, întrucât nu mai este justificată de existența unei cauze pendinte în care se dezbate un drept strâns legat de obiectul prezentului dosar.

În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 5 din noul C. proc. civ.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 18 octombrie 2017, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.

Recurenta a depus punct de vedere cu privire la raportul întocmit în cauză.

Prin încheierea de ședință din data de 07 martie 2018, a fost admis în principiu recursul de face obiectul prezentei cauze, fixându-se termen la data de 16 mai 2018.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, constată că recursul declarat împotriva încheierii din 28 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă este fondat, raportat la dispozițiile art. 488 pct. 5 din noul C. proc. civ., pentru considerentele care urmează:

Conform dispozițiilor art. 413 din noul C. proc. civ., "(1) Instanța poate suspenda judecata:

(2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.

(3) Cu toate acestea, instanța poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea acestuia, ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluție în acea cauză."

Raportat la dispozițiile legale mai sus enunțate, reiese că unul din cazurile de suspendare facultativă, suspendare care este lăsată la aprecierea instanței de judecată, operează în cazul în care dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Rațiunea instituirii acestui caz de suspendare facultativă constă în existența unor chestiuni prejudiciale, a căror soluționare poate avea o influență hotărâtoare asupra soluționării cauzei.

Condiția, pentru ca instanța de judecată să poată dispune suspendarea facultativă în situația mai sus arătată, este aceea ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți în curs de desfășurare.

Înalta Curte constată că, prin încheierea din ședința publică din data de 17 noiembrie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a suspendat judecata apelului declarat de pârâta B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 2939/2014 din 10 noiembrie 2014, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2015, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

La data de 03 februarie 2017, apelanta-pârâtă B. S.A. - în insolvență - a formulat cerere de repunere pe rol a apelului.

Prin încheierea din ședință publică din data de 28 februarie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a respins cererea de repunere pe rol, menținând suspendarea judecării apelului până la soluționarea definitivă a cauzei înregistrate sub nr. x/2015, aflate pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.

Or, în cauză, în condițiile în care, prin încheierea din 23 septembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Specializat Cluj a respins cererea de repunere pe rol a cauzei și a menținut măsura suspendării cauzei, până la soluționarea dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel Cluj, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți în curs de desfășurare.

Raportat la aceste considerente, soluția de respingere a cererii de repunere pe rol a apelului este nelegală.

Recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva încheierii din 17 noiembrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă este nefondat, în condițiile în care prin această încheiere cererea de suspendare facultativă formulată chiar de către apelanta-pârâtă a fost admisă, raportat la situația procesuală existentă la momentul respectiv.

În consecință, în raport de rațiunile înfățișate, Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva încheierii din 28 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, va casa încheierea recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe, în vederea continuării judecății. Recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva încheierii din 17 noiembrie 2015, pronunțate de aceeași instanță, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva încheierii din 28 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva încheierii din 17 noiembrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, ca nefondat.

Casează încheierea din 28 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Trimite cauza Curții de Cluj, secția a II-a civilă, în vederea continuării judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2018.