ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1553/2018

HOTĂRÂRE

27.04.2018

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1553/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 27 aprilie 2018

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Aleșd la data de 01.03.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să dispună rezoluțiunea din culpa pârâtei a contractului comercial nr. 877/07.10.2015 și să fie obligată pârâta la restituirea sumei de 15.156,77 RON care reprezintă avans marfă nelivrată, sumă actualizată cu dobânda legală aferentă, de la data plații până la restituirea efectivă și obligarea pârâtei la penalități de întârziere de 0,1% pe fiecare zi de întârziere de la 11.11.2015, data nelivrării mărfii, până la restituirea efectivă a sumelor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între aceasta în calitate de cumpărător și S.C. B. S.R.L., în calitate de furnizor, s-a încheiat la data de 07.10.2015 un contract de vânzare-cumpărare care avea ca obiect fabricarea și vânzarea de către furnizor a 22 de bucăți cabine de duș 90/90 pătrate, închise, configurate conform clauzei de la pct. 2.1 din contract, cu mențiunea de la pct. 2.2 că acesta va intra în vigoare după transmiterea comenzii și achitarea facturii proforme de avans.

Conform clauzei de la pct. 3.2. termenul de livrare al rezervoarelor este de maxim 25 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a contractului. Potrivit clauzelor de la pct. 2.2 contractul intră în vigoare la data plații avansului-data de 08.10.2015. De la această data, pârâta s-a obligat să livreze marfa în 25 de zile în orașul Aleșd, în apropierea locului unde cabinele urmau a fi montate.

Deși reclamanta și-a îndeplinit obligația de plată a avansului, stipulată la clauza de la pct. 6.2 din contract, achitând suma de 12.223,2 RON plus TVA, respective suma de 15.156,77 RON - în baza facturii nr. x/07.10.2015, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de livrare a produselor pentru ca reclamanta să achite în aceeași zi diferența de 70% din valoarea contractului.

Prin întâmpinarea depusă la data de 02.05.2017, pârâta S.C. B. S.R.L. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Aleșd.

În temeiul art. 209 C. proc. civ., pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se dispună rezoluțiunea, din culpa exclusivă a reclamantei-pârâte reconvenționale, a contractului nr. x/07.10.2015 cu consecința repunerii părților în situația anterioară încheierii acestuia și obligarea reclamantei-pârâte reconvențional la plata către aceasta a sumei de 22.847 RON + TVA reprezentând contravaloarea materialelor achiziționate și personalizate de aceasta în baza contractului și a contravalorii manoperei, sumă actualizată cu dobânda legală.

Prin sentința civilă nr. 1160 din 08 noiembrie 2017, Judecătoria Aleșd și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Șimleu Silvaniei, unde cauza a fost înregistrată la data de 28.12.2017.

Considerentele avute în vedere de Judecătoria Aleșd au fost acelea că între părți s-a încheiat un contract ce a avut ca obiect fabricarea și vânzarea a 22 cabine de duș ce trebuiau executate de pârâtă pentru reclamantă și că, potrivit contractului, obligația principal la care s-a angajat pârâta este aceea de fabricare și vânzare, obligația de fabricare fiind evident că se execută la locul de producție al pârâtei din localitatea Crasna, iar vânzarea, având în vedere dispozițiile art. 1674 C. civ., care stabilesc că proprietatea se strămută la momentul încheierii contractului, a avut loc în aceeași localitate. S-a apreciat că locul executării contractului și sediul pârâtei sunt în aceeași localitate, motiv pentru care competența aparține instanței de la sediul pârâtei în temeiul art. 107 raportat la art. 113, alin. (1), pct. 3 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 123/2018 din 27 februarie 2018 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei, s-a admis excepția lipsei competenței teritoriale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Aleșd, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea acestei soluții, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 și art. 116 C. proc. civ. și în raport cu faptul că părțile au prevăzut în mod expres în contract, locul unde are loc executarea uneia dintre obligațiile principale și anume livrarea produselor de către pârâtă, în localitatea Aleșd, competența teritorială revine Judecătoriei Aleșd.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Aleșd competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.".

Conform dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai este competentă instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

În speță, prin contractul încheiat între părți, părțile au convenit ca locul de livrare a mărfii să fie în loc. Aleșd, localitate ce se află în raza teritorială a Judecătoriei Aleșd.

Înalta Curte reține că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, astfel cum rezultă din art. 116 C. proc. civ. iar pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului.

În speță, reclamanta și-a exprimat opțiunea și a introdus acțiunea la Judecătoria Aleșd, instanța locului de livrare a mărfii.

Având în vedere obiectul litigiului raportat la temeiul de drept invocat de reclamantă, competența teritorială este una alternativă, de ordine privată, reclamantei revenindu-i alegerea dintre mai multe instanțe deopotrivă competente, opțiunea reclamantei fiind, în speță, Judecătoria Aleșd.

Așa fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din același cod, va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Aleșd, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.