ÎCCJ, decizie (scj.ro #84728)

Recurs.

Neagravarea situației în propriul recurs

În apelul

sau în recursul inculpatului nu se poate face aplicarea art.40 C.pen. privind

pedeapsa în cazul când nu există recidivă, deoarece prin aplicarea unei alte

pedepse, potrivit regulilor pentru concursul de infracțiuni, s-ar încălca

regula neagravării situației în propria cale de atac prevăzută în art.372 și în

art.385

8

C.proc.pen.

Secția penală, decizia nr.2379 din 13 mai

2002

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința nr.177 din 14 martie

2001, a condamnat pe inculpații minori M.R. și Z.I. pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie prevăzută în art.211 alin.2 lit.a, d și e C.pen.

Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și inculpații.

Procurorul a criticat sentința pentru omisiunea aplicării art.40 și a

art.83  C.pen. în ceea ce-l privește pe  inculpatul Z.I.

Curtea de Apel București, secția I-a penală, prin decizia nr.482 din 13

septembrie 2001, a admis apelul  procurorului și  a desființat

parțial sentința cu privire la  inculpatul Z.I. revocând suspendarea

condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată printr-o

hotărâre anterioară.

Apelurile inculpaților au fost respinse.

Împotriva deciziei inculpații au declarat recurs, susținând că nu au săvârșit

ei fapta și că au fost supuși unor presiuni în timpul urmăririi penale pentru a

recunoaște comiterea lor, motive pentru care au cerut achitarea.

Procurorul de ședință a pus concluzii de admitere a recursului declarat de inculpatul

Z.I. și aplicarea prevederilor art.40 C.pen.

Recursurile nu sunt fondate, din probele administrate în cauză rezultând că au

săvârșit fapta pentru care au fost condamnați.

Nu poate fi primită nici cererea procurorului, de admitere a recursului

inculpatului Z.I., cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel

pentru a se pronunța cu privire la aplicarea art.40 C.pen., așa cum s-a

solicitat de procuror în apelul său.

Este adevărat că, în cursul judecării la prima instanță a cauzei s-a stabilit

că inculpatul, pe când era minor, a mai fost condamnat definitiv, anterior

săvârșirii faptei în prezenta cauză, la  un an și 6 luni închisoare. Prin

apelul formulat, procurorul ceruse să se facă aplicarea art.40 C.pen., dar

instanța de apel a omis să se pronunțe referitor la acest aspect.

Cum în cauză procurorul nu a declarat recurs, iar în recursul inculpatului nu

se poate rezolva această problemă, prin aplicarea, conform art.40 C.pen., a

unei alte pedepse potrivit regulilor concursului de infracțiuni, deoarece în

acest fel s-ar agrava situația inculpatului în propria cale de atac, ceea ce

este inadmisibil.

În consecință recursurile declarate de inculpați au fost respinse.