ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1887/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1887/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 22 octombrie 2019
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de arbitraj înregistrată la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, sub nr. x/6.04.2015, reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a solicitat obligarea pârâtei A. la plata sumei de 9.967.190,98 RON reprezentând contravaloarea facturii seria x nr. x/18.06.2013 aferentă lucrărilor executate în perioada martie 2013 - 30 aprilie 2013, certificate cu CIP nr. 8 pentru Contractul "Construcția variantei de ocolire a Municipiului Brașov Lot: 1 Tronson I, DN 1 - DN 11", înregistrat la CNADNR S.A. sub nr. x/12.03.2012, actualizată cu indicele de inflație, de la data scadenței contractuale, 02.08.2013 până la data plății integrale; sumei de 1.882.092,38 RON reprezentând dobânda legală penalizatoare pentru neefectuarea plății facturii seria x nr. x/18.06.2013 (la nivelul dobânzii legale, la care se adaugă 8 puncte procentuale, conform art. 3 alin. (21) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar), calculată de la data scadenței până la data de 06.04.2015, conform anexei atașate, precum și în continuare până la data plății integrale, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința arbitrală nr. 88/16.07.2015, pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul nr. x/2015 a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. (CNADNR - SA) și, în consecință, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume reprezentând: 9.967,190,98 RON, contravaloare factură neachitată; 1.882.092,38 RON, dobândă legală penalizatoare pentru neefectuarea plății facturii, calculată pentru perioada 02.08.2013 - 06.04.2015; 233.726,59 RON, cheltuieli de judecată, potrivit defalcării din considerentele sentinței.
Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin sentința civilă nr. 100/29.03.2016, a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității și a respins ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. (C.N.A.D.N.R.) împotriva încheierii din 25.06.2015 și sentinței arbitrale nr. 88/16.07.2015, pronunțate de Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în contradictoriu cu A..
Împotriva sentinței civile nr. 100/29.03.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.
Intimata A., prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția netimbrării și excepția inadmisibilității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 31 ianuarie 2017 s-a dispus comunicarea raportului către părți, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părțile au depus puncte de vedere asupra raportului întocmit în cauză.
Totodată, recurenta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (4) C. proc. civ., solicitând sesizarea Curții Constituționale cu excepția invocată.
Prin încheierea din 19 septembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (4) C. proc. civ. și suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea excepției invocate.
Prin decizia nr. 862 din 18 decembrie 2018, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (4) din C. proc. civ., motiv pentru care la termenul din 22 octombrie 2019 Înalta Curte a repus cauza pe rol.
Analizând recursul formulat Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Recursul dedus judecății are ca obiect sentința civilă nr. 100/29.03.2016, prin care Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității și a respins ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva încheierii din 25.06.2015 și împotriva sentinței arbitrale nr. 88/16.07.2015, pronunțate de Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Dispozițiile alin. (4) ale art. 613 C. proc. civ., coroborate cu cele ale alin. (3) ale aceluiași articol, în vigoare la data înregistrării dosarului, prevedeau că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acțiunea în anulare și a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului.
Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și a unor acte normative conexe, care a intrat în vigoare la data de 24 martie 2017, a fost modificat art. 613 alin. (4) C. proc. civ., în sensul că "(4) Hotărârea curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare este supusă recursului."
Conform prevederilor art. 27 C. proc. civ., "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".
Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecății, în întregul ei, este guvernată de dispozițiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.
Raportat la faptul că data înregistrării cererii de arbitrare este 6 aprilie 2015, rezultă că la momentul înregistrării acțiunii erau în vigoare vechile dispoziții ale art. 613 alin. (3) și alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile curții de apel sunt supuse recursului numai în cazul admiterii acțiunii în anulare.
Astfel fiind, sentința ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu această cale de atac, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 613 alin. (3) și (4) C. proc. civ., în vigoare la data introducerii cererii de arbitrare, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
În consecință, sentința recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Prin urmare, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva sentinței civile nr. 100/29.03.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva sentinței civile nr. 100/29.03.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2019.