ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1424/2019

HOTĂRÂRE

20.09.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1424/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 20 septembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 17 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, sub număr de dosar x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestație la executare și întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 55/2018, deschis la cererea creditorului A., în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 628/2017 a Tribunalului Neamț, prin care a solicitat: anularea încheierii din 8 mai 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în cadrul dosarului x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 10929 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632 și urm., art. 663, art. 712 și urm., art. 720-723 C. proc. civ.

La solicitarea instanței, executorul judecătoresc a înaintat copia conformă a dosarului de executare, iar contestatoarea a depus precizări, la 8 octombrie 2018, arătând că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu (hotărârea curții de apel).

Având în vedere aceste precizări, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Piatra Neamț.

Prin sentința civilă nr. 3874 din 9 octombrie 2018 Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel Bacău, secția I civilă, competența de soluționare a contestației la executare și a contestației la titlu formulate de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, în contradictoriu cu intimatul A..

În motivarea hotărârii, s-a reținut că prezenta acțiune, așa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

Având în vedere precizările contestatoarei, instanța a reținut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunțat de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, respectiv decizia civilă nr. 91/2018 din 25 ianuarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016.

În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ.:

"contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.:

"Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, Judecătoria Piatra Neamț a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Aceasta întrucât, capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, s-a arătat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

Prin urmare, s-a apreciat că instanței competente să soluționeze contestația la titlu îi revine, prin prorogare legală, și competența de a soluționa contestația la executare și cererea de întoarcere a executării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă sub același număr de dosar.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a fost respinsă cererea de lămurire, ca nefondată, și a fost restituit dosarul instanței de executare.

În ceea ce privește dispoziția de restituire a dosarului instanței de executare, Curtea de Apel Bacău a reținut că depășirea limitelor sau încălcarea celor menționate în dispozitiv de către executorul judecătoresc la determinarea în concret a diferențelor salariale cuvenite reclamantului constituie exclusiv o problemă de fapt ce excede noțiunii de lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei, problemă de fapt dată în competența exclusivă a instanței de executare, constituind un incident specific de executare silită.

S-a apreciat că numai din eroare a fost trecut în dispozitivul sentinței civile nr. 3874/09.10.2018 a Judecătoriei Piatra Neamț faptul că s-a declinat instanței prevăzute de art. 443 și de art. 714 alin. (3) din C. proc. civ. întreg dosarul de executare și contestația la executare.

Primind dosarul, Judecătoria Piatra Neamț a precizat că soluția de trimitere la Curtea de Apel Bacău atât a contestației la executare privind lămurirea titlului, cât și a contestației la executare privind actele de executare, nu a fost o eroare a instanței de trimitere, așa cum s-a considerat de către Curtea de Apel, ci a fost o soluție argumentată prin considerentele sentinței de trimitere.

Prin urmare, chiar dacă nu s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare privind actele de executare, ci s-a considerat că instanța de trimitere din eroare a trecut în dispozitivul sentinței civile nr. 3874/09.10.2018 a Judecătoriei Piatra-Neamț faptul că s-a declinat competența contestației la executare, s-a reținut că suntem tot în prezența unui conflict negativ de competență ce atrage incidența prevederilor art. 134 și art. 135 C. proc. civ. și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul negativ de competență prin sentința civilă nr. 1356 din 3 aprilie 2019.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se reține că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț a formulat contestație la executare. Ulterior, contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 91/2018 din 25 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2016.

Judecătoria Piatra Neamț și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău fiind reținută incidența dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, iar motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu în baza căruia a fost demarată executarea silită.

Așa fiind, s-a apreciat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență.

Curtea de Apel Bacău a reținut și a soluționat contestația cu privire la lămurirea titlului executoriu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț doar în ceea ce privește contestația la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Contestația la executare vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se și întoarcerea executării, iar, în speță, în temeiul art. 712 alin. (3), și nelegalitatea încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în cadrul dosarului x/2018, în timp ce contestația la titlu se raportează la pretinsa neclaritate a dispozițiilor ce se execută. Mai mult, contestația la titlu comportă evaluarea clarității și aplicarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în apel, regulile aplicabile compunerii completului de judecată în ipoteza celor două cereri ale contestației fiind diferite.

Dispozițiile art. 718 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, totodată, posibilitatea atacării doar cu apel a hotărârii dispuse în contestația la executare, în timp ce alin. (2) stabilește că hotărârea prin care s-a soluționat contestația la titlu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Potrivit art. 714 C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Textul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. prevede că după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale - această dispoziție făcând trimitere tot la competența instanței de executare.

Există o singură derogare de la această normă, anume situația contestației la titlu reglementată prin art. 712 alin. (2) C. proc. civ., care prin textul art. 714 alin. (3) din același cod trimite contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu în competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută (care în acest caz este Curtea de Apel Bacău).

Prin urmare, în condițiile în care contestația la executare dedusă judecății vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se și întoarcerea executării, iar în temeiul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. și nelegalitatea încheierii nr. 940/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, aceasta din urmă este instanța de executare, respectiv instanța competentă cu soluționarea contestației la executare.

Este de menționat că, fiind vorba de o pricină referitoare la o contestație la executare, normele de competență teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga, prevederile art. 714 și cele ale art. 651 C. proc. civ. instituind un caz de competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de executare.

Chiar dacă în cauză, între contestația la executare și contestația la titlu este o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în cauză, întrucât normele care reglementează competența în privința celor două tipuri de contestații au caracter de excepție, legiuitorul stabilind în mod expres competența pentru aceste acțiuni, în caz contrar s-ar ajunge ca instanța de executare să nu mai soluționeze contestațiile la executare, prin simpla formulare și a unei contestații la titlu, ceea ce contravine normelor de competență și încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ., potrivit căruia reguli noi de competență pot fi stabilite numai prin modificarea normelor C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.