ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 834/2019

HOTĂRÂRE

11.04.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 834/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 25 aprilie 2018 sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A., în contradictoriu cu intimatul A., în temeiul art. 712-723 C. proc. civ. a formulat contestație la executare și întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 102/2018, deschis la cererea creditorului A. în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 817/2017 a Tribunalului Neamț, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 12 aprilie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în cadrul dosarului x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 12070,4lei; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632, 663, art. 712 și următoarele, art. 720-723 C. proc. civ., O.G. nr. 2/2000.

Față de precizările depuse de contestatoare la data de 3 septembrie 2018, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 93/2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bacău, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale.

Prin sentința civilă nr. 3777/2018 din 3 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamț a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la titlu, contestație la executare și întoarcere executare în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată, are două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare, fiind incidente dispozițiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.".

Totodată, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, instanța a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Pe rolul Curții de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată la 7 noiembrie 2018 sub același dosar nr. x/2018.

Prin încheierea din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a respins cererea privind înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bacău și a restituit dosarul instanței de executare.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a apreciat că este neîntemeiată cererea privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016

Aceasta deoarece, instanța a constatat că dispozitivul deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016 este mai mult decât clar, în sensul că acesta cuprinde toate elementele necesare calculării în concret a drepturilor salariale admise, astfel că operațiunea ulterioară de expertizare a sumelor datorate de contestator are toate elementele care să permită acest lucru, fapt realizat deja de executorul judecătoresc. În acest sens art. 666 alin. (3) arată foarte clar că executorul judecătoresc arată în încheierea prin care încuviințează executarea "suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă", iar art. 628 alin. (2) arată că executorul judecătoresc este obligat să calculeze el însuși sumele de bani "În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora."

Față de soluția primei instanțe, Curtea a arătat că, se înlocuiesc clauzele nule din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, însă nu cu clauzele mai favorabile din contractul colectiv încheiat la nivel de ramură/operatori, soluție la care s-a oprit prima instanță, ci cu cele din hotărârile din guvern ce stabileau limita minimă a salariului la nivel de economie, astfel că nu există niciun impediment real în înțelegerea, întinderea ori aplicarea dispozitivului deciziei civile nr. 93 din 25 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul cu nr. x/2016, sens în care a apreciat că cererea/contestația la titlu este vădit netemeinică și va fi respinsă ca atare.

După restituirea dosarului, Judecătoria Piatra-Neamț a înregistrat dosarul la data 8 februarie 2019.

Prin sentința civilă nr. 1018/2019 din 13 martie 2019, Judecătoria Piatra-Neamț a constatat ivit conclictul negativ de competență între Curtea de Apel Bacău și Judecătoria Piatra-Neamț, a suspendat din oficiu judecata și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 1 aprilie 2019, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în prezenta cauză este o situație atipică, întrucât Curtea de Apel Bacău nu a pronunțat o soluție de declinare a competenței și nici nu a constatat invit conflictul negativ de competență. Cu toate acestea, finalitatea soluției de restituire a dosarului nu poate fi alta decât cea a declinării de competență, în condițiile în care nu a existat nici o eroare în dispozitivul sentinței civile, raportat la împrejurarea că în considerente au fost detaliate motivele pentru care s-a dat eficiență dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar are trei capete de cerere: respectiv contestație la executare, întoarcere executare silită și contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".

În acest context, se reține că în speță există capete de cerere întemeiate pe cauze diferite, contestația la executare și întoarcerea executării silite vizând faptul că societatea angajatoare a respectat hotărârile de guvern care stabilesc salariul minim, nefiind diferențe de restituit, precum și contestația la titlu formulată prin cerere completatoare.

Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 714 C. proc. civ. nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 99 alin. (2) din același cod, astfel cum a apreciat Judecătoria Piatra-Neamț așa încât, în mod corect s-a dispus disjungerea capetelor de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.