ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 833/2019

Ședința publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 17 mai 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A., în contradictoriu cu intimatul A., în temeiul art. 712-723 C. proc. civ. a formulat contestație la executare și întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 50/2018, deschis la cererea creditorului A., în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 641/2017 a Tribunalului Neamț, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 8 mai 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în cadrul dosarului x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 10929 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632, 663, art. 712 și următoarele, art. 720-723 C. proc. civ., O.G. nr. 2/2000.

Față de precizările depuse de contestatoare, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 641/C/2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bacău, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale.

Prin sentința civilă nr. 4071/2018 din 17 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamț a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare, în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată, are două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare, fiind incidente dispozițiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.".

Totodată, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, instanța a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Pe rolul Curții de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată la 7 noiembrie 2018 sub același dosar nr. x/2018.

Prin decizia nr. 265/2019 din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestație la executare și întoarcere executare silită, a declinat competența de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț și a respins ca nefondată contestația privind lămurirea titlului executoriu formulată de contestatoarea S.C. Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț în contradictoriu cu intimatul A..

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora, "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel…"

Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ.:

"Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Totodată a reținut incidența în cauză a dispozițiilor legale evocate cu referire la prevederile art. 99 și 124 C. proc. civ. și a constatat că instanța competentă în soluționarea capetelor de cerere privind contestația la executare și întoarcerea executării silite este Judecătoria Piatra Neamț.

În acest context a declinat competența de soluționare a cererilor privind contestația la executare și întoarcerea executării spre competentă soluționare Judecătoriei Piatra Neamț, iar cu privire la cererea referitoare la contestația la titlu a apreciat că aceasta este neîntemeiată.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Bacău și Judecătoria Piatra-Neamț s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 28 martie 2019, pentru soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar are trei capete de cerere: respectiv contestație la executare, întoarcere executare silită și contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".

În acest context, se reține că în speță există capete de cerere întemeiate pe cauze diferite, contestația la executare și întoarcerea executării silite vizând faptul că societatea angajatoare a respectat hotărârile de guvern care stabilesc salariul minim, nefiind diferențe de restituit, precum și contestația la titlu formulată prin cerere completatoare.

Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 714 C. proc. civ. nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 99 alin. (2) din același cod, astfel cum a apreciat Judecătoria Piatra-Neamț așa încât, în mod corect s-a dispus disjungerea capetelor de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2019.